AFFAIRE GRIGORIADES CONTRE LA GRECE

Rezoluția ResDH(2004)79 privind Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 25 noiembrie 1997 în cauza Grigoriades împotriva Greciei (adoptată de Comitetul de Miniștri la 22 decembrie 2004, în cadrul celei de-a 906-a ședințe a delegaților miniștrilor) Comitetul miniștrilor, în temeiul fostului articol 54 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (denumită în continuare "Convenția") având în vedere hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțată la 25 noiembrie 1997 în cauza Grigoriades și transmisă la aceeași dată Comitetului miniștrilor reamintind că la originea acestei cauze se află o cerere (n 24348/94) îndreptat împotriva Greciei, introdusă în fața Comisiei Europene pentru Drepturile Omului la 17 martie 1994 în temeiul fostului articol 25 din convenție, de domnul Panayiotis Grigoriades, resortisant grec, și că Comisia a declarat admisibile obiecțiunile potrivit cărora condamnarea sa pentru insultarea armatei în temeiul articolului 74 din Codul penal militar constituia o încălcare a libertății sale de exprimare și nu era prevăzută de lege din cauza formulării insuficient de precise a articolului 74 reamintind că cauza a fost adusă în fața Curții de către Comisie la 16 septembrie 1996 având în vedere că, în hotărârea sa din 25 noiembrie 1997, Curtea a spus, cu douăsprezece voturi la opt, că a avut loc o încălcare a articolului 10 din Convenție, în unanimitate, că nu a existat nicio încălcare a articolului 7 din convenție - a declarat, cu 17 voturi la trei, (a) constatarea încălcării articolului 10 din convenție constituia în sine o satisfacție echitabilă suficientă pentru orice prejudiciu moral care ar fi putut fi suferit de reclamant (b) pe care statul pârât trebuia să îl plătească părții reclamante, în termen de trei luni, 2 000 000 de drahme grecești pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată, plus TVA-ul potențial, și că această sumă ar fi majorată cu o dobândă simplă de 6% pe an de la expirarea termenului menționat și până la plata acestuia a respins cererea reclamantului pentru surplus Având în vedere normele adoptate de Comitetul miniștrilor privind aplicarea art. 46 alin. (2) din Convenție, astfel cum a fost modificată prin Protocolul nr. 11, normele care se aplică prin decizia Comitetului de Miniștri în cauzele care intră sub incidența fostului articol 54, care au invitat guvernul statului pârât să îl informeze cu privire la măsurile luate în urma hotărârii din 25 iunie 2008. noiembrie 1997, având în vedere obligația Greciei de a se conforma acesteia în conformitate cu fostul articol 53 din Convenție Considerând că, la examinarea acestei cauze de către Comitetul de Miniștri, guvernul statului pârât i-a dat acestuia informații cu privire la măsurile luate pentru a evita noi încălcări similare celei constatate în prezenta hotărâre (aceste informații sunt rezumate în anexa la prezenta rezoluție) S-a asigurat că, la 18 februarie 1998, în termenul stabilit, guvernul statului pârât a plătit reclamantului suma prevăzută în Hotărârea din 25 noiembrie 1997, Declară, după examinarea informațiilor furnizate de guvernul Greciei, că și-a îndeplinit funcțiile în temeiul fostului articol 54 din convenție în prezenta cauză. Anexă la Rezoluția ResDH(2004)79 Informații furnizate de guvernul Greciei la examinarea cazului Grigoriades de către Comitetul miniștrilor Guvernul Greciei reamintește că încălcarea constatată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în speță a avut loc ca urmare a urmăririi penale împotriva reclamantului și a condamnării sale de către Curtea de Apel Militară, în 1989, la trei luni de închisoare pentru sfidare a armatei (art. 74 din Codul Penal Militar) Curtea a statuat că sancțiunea aplicată era nejustificată în temeiul articolului 10 alineatul (2) din Convenție, ținând cont, în special, de faptul că reclamantul nu își publicase scrisoarea sau nu o difuzase unor terțe părți și că impactul său obiectiv asupra disciplinei militare era nesemnificativ (punctul 47 din hotărâre). , Parlamentul elen a adoptat Legea nr. 2865/2000 care permite redeschiderea procedurilor penale interne la cererea, în special, a persoanei vizate, în cazurile în care Curtea Europeană a considerat că a existat o încălcare a dreptului la un proces echitabil sau a unei dispoziții substanțiale a legii [noul articol 525 alineatul (1)(5) din Codul de procedură penală]. Astfel, în prezent este posibil să se anuleze integral consecințele încălcării constatate de Curte în speță în temeiul dreptului elen. În ceea ce privește măsurile de ordin general , a fost adoptat un nou Cod penal militar și a intrat în vigoare (Legea nr. 2287/1995) la câțiva ani după ce au avut loc faptele speței. art. 58 din cod, care a înlocuit fostul articol 74, prevede că numai declarațiile publice jignitoare cu privire la forțele armate pot constitui o încălcare. Pedeapsa minimă prevăzută de dispoziția menționată a fost limitată la trei luni de închisoare (fostul articol 74 prevedea o pedeapsă minimă cu închisoarea de șase luni). În plus, hotărârea Curții Europene a fost transmisă autorităților judiciare competente pentru ca acestea să poată lua în considerare acest lucru în jurisprudența lor. Guvernul este convins că, având în vedere efectul direct atribuit convenției și hotărârilor Curții în dreptul elen (a se vedea în special rezoluțiile DH(99) 714 în cauza Papageorgiou împotriva Greciei și DH(2004)2 în cauza Aguudimos și altele împotriva Greciei), instanțele interne vor aplica cu siguranță noile dispoziții ale Codului Penal Militar în conformitate cu dispozițiile convenției, astfel cum sunt prevăzute în hotărârea respectivă. Prin urmare, guvernul consideră că Grecia și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 46 alineatul (1) (fostul articol 54) din convenție de a asigura anularea consecințelor încălcării constatate în speță și de a împiedica repetarea unor încălcări similare în viitor.

Résolution ResDH(2004)79

relative à l'arrêt de la Cour européenne des Droits de l'Homme

du 25 novembre 1997

dans l'affaire Grigoriades contre la Grèce

(adoptée par le Comité des Ministres le 22 décembre 2004,

lors de la 906e réunion des Délégués des Ministres)

Le Comité des Ministres, en vertu de l'ancien article

54 de la Convention de sauvegarde des Droits de l'Homme et des Libertés fondamentales (ci-après dénommée «la Convention»),

Vu l'arrêt de la Cour européenne des Droits de l'Homme rendu le 25 novembre 1997 dans l'affaire Grigoriades et transmis à la même date au Comité des Ministres

;

Rappelant qu'à l'origine de cette affaire se trouve une requête (n

o

24348/94) dirigée contre la Grèce, introduite devant la Commission européenne des Droits de l'Homme le 17 mars 1994 en vertu de l'ancien article 25 de la Convention, par M. Panayiotis Grigoriades, ressortissant grec, et que la Commission a déclaré recevables les griefs selon lesquels sa condamnation pour avoir insulté l'armée en vertu de l'article

74 du code pénal militaire était constitutive d'une atteinte à sa liberté d'expression et n'était pas prévue par la loi en raison du libellé insuffisamment précis de l'article 74

;

Rappelant que l'affaire a été portée devant la Cour par la Commission le 16 septembre 1996

;

Considérant que dans son arrêt du 25 novembre 1997 la Cour

:

-

a dit, par douze voix contre huit, qu'il y avait eu violation de l'article 10 de la Convention

;

-

a dit, à l'unanimité, qu'il n'y avait pas eu violation de l'article 7 de la Convention

;

- a dit, par dix-sept voix contre trois,

(a) que le constat de violation de l'article 10 de la Convention constituait en soi une satisfaction équitable suffisante pour tout dommage moral pouvant avoir été subi par le requérant

;

(b) que l'Etat défendeur devait verser à la partie requérante, dans les trois mois, 2

000

000 de drachmes grecques pour frais et dépens, plus la TVA éventuelle, et que ce montant serait à majorer d'un intérêt simple de 6% l'an à compter de l'expiration dudit délai et jusqu'au versement

;

-

a rejeté la demande de la partie requérante pour le surplus

;

Vu les Règles adoptées par le Comité des Ministres relatives à l'application de l'article 46, paragraphe 2, de la Convention telle qu'amendée par le Protocole n

o

11, règles qui s'appliquent par décision du Comité des Ministres aux affaires relevant de l'ancien article 54

;

Ayant invité le gouvernement de l'Etat défendeur à l'informer des mesures prises à la suite de l'arrêt du 25

novembre 1997, eu égard à l'obligation qu'a la Grèce de s'y conformer selon l'ancien article 53 de la Convention

;

Considérant que lors de l'examen de cette affaire par le Comité des Ministres, le gouvernement de l'Etat défendeur a donné à celui-ci des informations sur les mesures prises permettant d'éviter de nouvelles violations semblables à celle constatée dans le présent arrêt (ces informations sont résumées dans l'annexe à la présente résolution)

;

S'étant assuré que le 18 février 1998, dans le délai imparti, le gouvernement de l'Etat défendeur a versé à la partie requérante la somme prévue dans l'arrêt du 25 novembre 1997,

Déclare, après avoir examiné les informations fournies par le Gouvernement de la Grèce, qu'il a rempli ses fonctions en vertu de l'ancien article 54 de la Convention dans la présente affaire.

Annexe à la Résolution ResDH(2004)79

Informations fournies par le Gouvernement de la Grèce

lors de l'examen de l'affaire Grigoriades

par le Comité des Ministres

Le Gouvernement de la Grèce rappelle que la violation constatée par la Cour européenne des Droits de l'Homme en l'espèce était consécutive aux poursuites engagées à l'encontre du requérant et à sa condamnation par la cour d'appel militaire, en 1989, à trois mois d'emprisonnement pour outrage à l'armée (article 74 du code pénal militaire) – le requérant avait adressé à l'officier commandant de son unité une lettre qui contenait des remarques virulentes et outrancières au sujet des forces armées grecques. La Cour a jugé que la sanction infligée était injustifiée au regard de l'article 10, paragraphe 2, de la Convention compte tenu, notamment, de ce que le requérant n'avait pas publié sa lettre ni ne l'avait diffusée auprès de tiers, et que son impact objectif sur la discipline militaire était insignifiant (paragraphe 47 de l'arrêt).

En ce qui concerne les

mesures d'ordre individuel

, le Parlement grec a adopté la loi n

o

2865/2000 qui autorise la réouverture de procédures pénales internes sur requête, notamment, de l'individu concerné, dans les cas où la Cour européenne a estimé qu'il y avait eu violation du droit à un procès équitable ou d'une disposition substantielle de la loi (nouvel article 525, paragraphe 1(5), du Code de procédure pénale). Ainsi, il est désormais possible d'annuler totalement les conséquences de la violation constatée par la Cour en l'espèce dans le cadre du droit grec.

S'agissant des

mesures d'ordre général

, un nouveau Code pénal militaire a été adopté et est entré en vigueur (loi n

o

2287/1995) quelques années après que les faits de l'espèce se sont produits. L'article 58 du code qui a remplacé l'ancien article 74, dispose que seules des déclarations outrageantes publiques à l'égard des forces armées peuvent constituer une infraction. La sanction minimum prévue par ladite disposition a par ailleurs été limitée à trois mois d'emprisonnement (l'ancien article 74 prévoyait une peine d'emprisonnement minimum de six mois).

En outre, l'arrêt de la Cour européenne a été transmis aux autorités judiciaires compétentes afin qu'elles puissent en tenir compte dans leur jurisprudence. Le Gouvernement est convaincu que, au vu de l'effet direct attribué à la Convention et aux arrêts de la Cour en droit grec (voir, notamment, les Résolutions DH(99)714 dans l'affaire Papageorgiou contre la Grèce

et DH(2004)2 dans l'affaire Agoudimos et autres contre la Grèce), les juridictions internes ne manqueront pas d'appliquer les nouvelles dispositions du Code pénal militaire conformément aux dispositions de la Convention telles qu'énoncées dans cet arrêt.

C'est pourquoi le Gouvernement estime que la Grèce a satisfait aux obligations qui lui incombent en vertu de l'article 46, paragraphe 1, (ancien article 54) de la Convention de garantir l'annulation des conséquences de la violation constatée en l'espèce et d'empêcher que des violations du même genre ne se reproduisent à l'avenir.