CASE OF LOYEN AND OTHERS AGAINST FRANCE

Rezoluția ResDH(2005)47 privind hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 29 aprilie 2003 (finală la 29 iulie 2003) în cazul Loyen și alții împotriva Franței (aprobată de Comitetul de Miniștri la 21 iunie 2005, la a 928-a ședință a Deputaților Miniștrilor) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum a fost modificat prin Protocolul nr. 11 (denumit în continuare „Convenția”), având în vedere hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în cazul Loyen și alții pronunțate la 29 aprilie 2003 și transmise Comitetului de Miniștri după ce a devenit finală în temeiul articolelor 44 și 46 din Convenție; reamintind că cazul a fost originat într-o cerere (nr. 55926/00) împotriva Franței, depusă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului la 28 iunie 1999 în temeiul articolului 34 din Convenția de René Loyen, Marie-Louise Loyen și Sophie Bruneel Loyen, trei resortisanți francezi, și faptul că Curtea a declarat admisibile plângerile referitoare la lungimea excesivă a anumitor proceduri civile și la absența oricărei soluții eficace; întrucât, în hotărârea sa din 29 aprilie 2003, Curtea a considerat în unanimitate că a existat o încălcare a articolului 6 alineatul (1) din convenție; deținute, că s-a constatat o încălcare a articolului 13 din Convenție; deținea, că Guvernul Statului pârât trebuia să plătească reclamanților, în termen de trei luni de la data în care hotărârea a devenit finală, 7 000 de euro în ceea ce privește prejudiciile morale, precum și 1 000 de euro în ceea ce privește costurile și cheltuielile și că dobânzile simple la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene plus trei puncte procentuale ar trebui plătite de la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontare; având în vedere normele adoptate de Comitetul de miniștri în ceea ce privește aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție; având în vedere obligația Franței în temeiul articolului 46 alineatul (1) din Convenție de a respecta aceasta, întrucât, în timpul examinării cazului de către Comitetul de Miniștri, Guvernul Statului pârât a indicat că hotărârea Curții a fost transmisă autorităților în cauză; Având în vedere faptul că, la 17 noiembrie 2003, după expirarea termenului stabilit, Guvernul Statului pârât a plătit reclamanților sumele prevăzute în hotărârea din 29 aprilie 2003, și că dobânzile nejustificate datorate au fost plătite la 23 aprilie 2004, Declară, după examinarea informațiilor furnizate de guvernul Franței, că și-a exercitat funcțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenție în acest caz.

Resolution ResDH(2005)47

concerning the judgment of the European Court of Human Rights

of 29 April 2003 (final on 29 July 2003)

in the case of Loyen and others against France

(Adopted by the Committee of Ministers on 21 June 2005,

at the 928th meeting of the Ministers' Deputies)

The Committee of Ministers, under the terms of Article 46, paragraph 2, of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms, as amended by Protocol No. 11 (hereinafter referred to as “the Convention”),

Having regard to the judgment of the European Court of Human Rights in the case of Loyen and others delivered on 29

April

2003 and transmitted to the Committee of Ministers once it had become final under Articles 44 and 46 of the Convention;

Recalling that the case originated in an application (No. 55926/00) against France, lodged with the European Court of Human Rights on 28 June 1999 under Article 34 of the Convention by René Loyen, Marie-Louise Loyen and Sophie Bruneel

Loyen, three French nationals, and that the Court declared admissible the complaints related to the excessive length of certain civil proceedings and to the absence of any effective remedy;

Whereas in its judgment of 29 April 2003 the Court unanimously:

-

held, that there had been a violation of Article 6, paragraph 1, of the Convention;

-

held, that there had been a violation of Article 13 of the Convention;

-

held, that the government of the respondent state was to pay the applicants, within three months from the date at which the judgment became final, 7 000 euros in respect of non-pecuniary damage as well as 1 000 euros in respect of costs and expenses and that simple interest at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank plus three percentage points should be payable from the expiry of the above-mentioned three months until settlement;

-

dismissed the remainder of the applicant's claim for just satisfaction;

Having regard to the Rules adopted by the Committee of Ministers concerning the application of Article

46, paragraph 2, of the Convention;

Having invited the government of the respondent state to inform it of the measures which had been taken in consequence of the judgment of 29 April 2003, having regard to France obligation under Article

46, paragraph 1, of the Convention to abide by it;

Whereas during the examination of the case by the Committee of Ministers, the government of the respondent state indicated that the Court's judgment had been sent out to the authorities directly concerned;

Having satisfied itself that on 17 November 2003, after the expiry of the time-limit set, the government of the respondent state had paid the applicants the sums provided for in the judgment of 29 April 2003, and that the default interest due was paid on 23 April 2004,

Declares, after having examined the information supplied by the government of France, that it has exercised its functions under Article 46, paragraph 2, of the Convention in this case.