ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1013/2003

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin hotărârea nr. 884 din 4 iunie

2002, Casa Județeană de Pensii Bihor a respins cererea formulată de reclamanta

V.L., prin care a solicitat stabilirea calității de beneficiară a O.G. nr.

105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, motivând că aceasta nu era născută

la data strămutării părinților, situație în care nu avea domiciliu de unde să

fie strămutată.

Curtea de Apel Oradea, secția de

contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 402 din 2 septembrie 2002, a

admis acțiunea reclamantei V.L. și pe cale de consecință, a anulat hotărârea

nr. 884/2002 și a obligat Casa Județeană de Pensii Bihor să-i recunoască

reclamantei, calitatea de beneficiară a art. 1 lit. c) din O.G. nr. 105/1999,

aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările și completările ulterioare.

S-a reținut că beneficiază de

prevederile ordonanței și a legii citate, persoana, cetățean român, care, în

perioada regimurilor instaurate în perioada 6 septembrie 1940 – 6 martie 1945,

a avut de suferit din motive etnice, după cum urmează: a fost strămutată în

altă localitate, decât cea de domiciliu; că, prin art. 2 din Normele de

aplicare a ordonanței, aprobate prin H.G. nr. 127/2000, persoanelor strămutate

în altă localitate, decât cea de domiciliu, le-au fost asimilate și cele

expulzate, refugiate, precum și cele care au făcut obiectul unui schimb de

populație, ca urmare a unui tratat bilateral.

În favoarea persoanelor aflate în

situația prevăzută de art. 1 lit. c), potrivit art. 2 din ordonanță se

stabilește, pentru fiecare an de strămutare în alte localități, decât cea de

domiciliu, o indemnizație lunară.

S-a conchis că potrivit textelor

citate, copiii născuți în localitatea în care părinții au fost strămutați, au

același statut cu părinții lor, respectiv au suferit persecuții din motive

etnice pe toată perioada strămutării, care este sinonimă cu refugiul și care

este cuprinsă între data nașterii lor și data retrocedării pământului românesc,

când a încetat motivul refugiului; or, în cauză, reclamanta s-a născut în

perioada de refugiu al părinților, astfel că beneficiază de dispozițiile

legale, privind strămutarea din localitatea de domiciliu.

Împotriva sentinței a declarat

recurs Casa Județeană de Pensii Bihor, reiterând aspectele invocate în

hotărârea nr. 884/2002, prin care a respins cererea reclamantei.

Recursul este nefondat.

În adevăr, potrivit art. 2 din

Normele pentru aplicarea prevederilor O.G. nr. 105/1999, privind acordarea unor

drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România, cu

începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, din motive etnice,

prin persoană care a fost strămutată în altă localitate, se înețlege persoana

care a fost mutată sau care a fost obligată să își schimbe domiciliu în altă

localitate, din motive etnice. În această categorie se include și persoana care

a fost expulzată, s-a refugiat, precum și cele care au făcut obiectul unui

schimb de populație, ca urmare a unui tratat bilateral.

În raport cu aceste dispozițiuni,

prima instanță a reținut în mod corect că reclamanta, fiind născută în perioada

în care părinții se aflau în refugiu (6 septembrie 1940 – 6 martie 1945), are

statutul de refugiat, de la data nașterii și până la 6 martie 1945 și, deci,

beneficiază de facilitățile acordate prin lege; deoarece efectele refugiului

s-au răsfrânt și asupra copiilor, nu numai asupra părinților.

În consecință, soluția adoptată este

legală și temeinică, iar recursul, nefondat, urmând să fie respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Casa

Județeană de Pensii Bihor, împotriva sentinței nr. 402/CA/2002 - P din 2

septembrie 2002 a Curții de Apel Oradea, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 13 martie 2003.