ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3771/2003
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3771/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 10 februarie 2003, contestatoarea O.R. a solicitat anularea deciziei de imputare nr. 12 din 30 decembrie 2002 emisă de C.N. P.R. SA – Direcția Regională de Poștă Iași, prin care i s-a imputat suma de 207.647.933 lei, suspendarea executării deciziei de imputare, până la soluționarea irevocabilă a contestației și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată. Prin decizia de imputare nr. 12 din 30 decembrie 2002, C.N. P.R. SA – Direcția Regională de Poștă Iași. a imputat contestatoarei O.R., suma de 207.647.933 lei.
În urma controlului efectuat de comisia complexă organizată în cadrul Direcției Regionale de Poștă Iași, s-a constatat că în perioada 9 mai 2002 – 28 iunie 2002, B.N., fost oficiant la Oficiul Poștal nr. 1 Iași, a cauzat o pagubă pârâtei, de 838.200.000 lei, reprezentând valoarea sumelor transferate de B.N. din contul bancar de transfer al Oficiului Județean de Poștă Iași, în conturile personale ale numiților P.R. și A.I. Constatând că B.N. nu deține bunuri mobile și imobile, fiind insolvabilă, a fost atrasă răspunderea materială subsidiară, pentru recuperarea pagubei de 838.200.000 lei, contestatoarea O.R. urmând să achite suma de 207.647.933 lei, în calitatea sa de oficiant superior. Tribunalul Iași, prin sentința civilă nr. 150 din 7 martie 2003, în temeiul art. 158 alin. (3) C. proc.
civ., raportat la art. 41 din Legea nr. 94/1992, a declinat competența de soluționare a cauzei, în favoarea Colegiului jurisdicțional al Curții de Conturi. La rândul său, Camera de Conturi, Colegiul jurisdicțional Iași, prin sentința nr. 34 din 24 iunie 2003, reținând că nu sunt întrunite cumulativ cele trei condiții imperativ stipulate prin art. 41 din Legea nr. 94/1992 privitor la competența materială a organului jurisdicțional, a declinat competența de soluționare a contestației în favoarea Tribunalului Iași. Totodată, constatând ivirea conflictului negativ de competență, Colegiul jurisdicțional Iași a înaintat dosarul instanței supreme, pentru pronunțarea unui regulator de competență. Examinând cele două hotărâri, Înalta Curte de Casație și Justiție a României constată existența conflictului negativ de competență între instanțele mai sus arătate și în consecință, potrivit art. 20 și urm. C. proc.
civ., va stabili instanța competentă să judece cauza în raport cu obiectul acesteia și de dispozițiile legale în materie. Potrivit art. 41 din Legea nr. 94/1992, Colegiul jurisdicțional judecă, în primă instanță, contestațiile introduse împotriva actelor de imputație de către administratorii, gestionarii, contabilii, precum și de către ceilalți salariați care au participat, împreună cu aceștia, la producerea pagubelor cauzate persoanelor juridice prevăzute la art. 18, în legătură cu formarea, administrarea și întrebuințarea resurselor financiare ale statului și ale sectorului public, precum și cu gestionarea patrimoniului public și privat al statului și al unităților administrativ-teritoriale.
În cauză, prejudiciul creat nu are legătură cu formarea administrativă și întrebuințarea resurselor financiare ale statului, suma imputată reprezentând mandate poștale prezentate de clienți la oficiile poștale, în vederea achitării lor către destinatar. De altfel, prin art. 155 alin. (6) din Constituția României din 31 octombrie 2003, până la constituirea instanțelor judecătorești specializate, litigiile rezultate din activitatea Curții de Conturi vor fi soluționate de către instanțele judecătorești ordinare, iar preluarea activității jurisdicționale și a personalului instanțelor Curții de Conturi de către instanțele judecătorești a fost reglementată de O.U.G. nr. 117/2003. Așadar, urmează a se reține că judecarea cererii privind anularea deciziei de imputare nr. 12 din 30 decembrie 2002, privind pe O.R.
este de competența, în primă instanță, a Tribunalului Iași, potrivit art. 2 pct. 1 lit. d) C. proc. civ. Față de cele prezentate anterior, dosarul cauzei se va trimite Tribunalului Iași, spre competentă soluționare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe O.R. și C.N. P.R. SA – Direcția Regională de Poștă Iași, în favoarea Tribunalului Iași. Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 noiembrie 2003.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.