ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 256/2003
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 256/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra conflictului negativ de
competență de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
S.S., în contradictoriu cu Spitalul
Orășenesc Năsăud, a solicitat anularea deciziei de imputare nr. 194/200, emisă
de pârât, prin care i s-a imputat suma de 4.644.795 lei, reprezentând drepturi
salariale încasate necuvenit pe perioada iunie 2001 – 30 aprilie 2002.
În motivarea acțiunii,
contestatoarea a arătat că drepturile salariale încasate i se cuveneau,
potrivit O.U.G. nr. 24/2000 și Anexa 4
1
, act normativ ce
reglementează sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual
din sectorul bugetar.
Tribunalul Bistrița Năsăud, secția
civilă, prin sentința nr. 375/F2002 din 6 septembrie 2002, în baza art. 158 C.
proc. civ., raportat la art. 41 din Legea nr. 94/1992, a declinat competența de
soluționare a cauzei, în favoarea Colegiului jurisdicțional de pe lângă Camera
de Conturi a județului Bistrița Năsăud.
Pentru a hotărî astfel, s-a reținut
că la baza emiterii deciziei a stat raportul de control interimar din 31 mai
2002 al Direcției de Control Ulterior din cadrul Camerei de Conturi a județului
Bistrița Năsăud și că spitalul este o unitate publică, ce se încadrează în
categoria persoanelor supuse controlului Curții de Conturi, conform art. 18
lit. e) din Legea nr. 94/1992, el gestionând resurse ale sectorului public, pe
lângă cele ale bugetului de stat.
Că spitalul funcționează pe
principiul autonomiei financiare, conducerii acesteia în calitate de ordinator
de credite, îi revine răspunderea principală pentru producerea prejudiciului,
dar acesta s-a realizat prin contribuția întregului personal al spitalului,
care a beneficiat de diferențe de salariu.
Față de situația dată, pentru
egalitate de tratament, dispozițiile art. 41 din Legea nr. 94/1992, sunt
aplicabile atât în cazul răspunderii pentru paguba produsă prin vinovăție, în
condițiile art. 102 C. muncii, cât și în cazul obligației de restituire, când
culpa acestor persoane lipsește (art. 106 C. muncii).
Colegiul jurisdicțional al Camerei
de Conturi Bistrița Năsăud, prin sentința nr. 114 din 22 octombrie 2002, a
declinat competența de soluționare în favoarea Tribunalului Bistrița Năsăud și
constatând existența conflictului negativ de competență, a înaintat cauza la
Curtea Supremă de Justiție, pentru emiterea regulatorului.
S-a reținut că în cauză lipsește
criteriul calității persoanei fizice răspunzătoare, care potrivit art. 40 și 41
din Legea nr. 94/1992, trebuie să fie administrator, gestionar sau contabil la
persoana juridică supusă controlului. Alte persoane pot fi judecate la
instanțele Curții de Conturi, numai dacă au participat la producerea unui
prejudiciu unic împreună cu administratorul, gestionarul sau contabilul
angajați la persoana juridică controlată, situație ce nu are suport în cauză.
Conform art. 20 C. proc. civ.,
există conflict negativ de competență:
când două sau mai multe instanțe
se declară deopotrivă competente să judece aceeași pricină;
când două sau mai multe instanțe
se declară deopotrivă necompetente să judece aceeași pricină;
Examinând conflictul negativ de
competență ivit între Tribunalul Bistrița Năsăud și Colegiul jurisdicțional al
Camerei de Conturi Bistrița Năsăud, Curtea va stabili că acest din urmă organ
cu activitate jurisdicțională, este competent să judece cauza.
Astfel, conform art. 18 din legea
nr. 94/1992, republicată la 16 martie 2000, sunt supuse controlului Curții de
Conturi, statul și unitățile administrativ-teritoriale, în calitate de persoane
juridice de drept public cu serviciile și instituțiile publice autonome sau
neautonome, Banca Națională a României, regiile autonome, societățile
comerciale la care statul, unitățile administrativ-teritoriale, instituțiile
publice sau regiile autonome dețin, singure sau împreună, integral sau mai mult
de jumătate din capitalul social, organismele autonome de asigurări sociale sau
de altă natură, care gestionează bunuri, valori sau fonduri, într-un regim
legal obligatoriu, în condițiile în care prin lege sau prin statutele lor se
prevede acest lucru.
Art. 1 din Legea nr. 146/1999,
privind organizarea și funcționarea spitalelor, arată că spitalele se
constituie în unități publice și private.
În speță, Spitalul Orășenesc Năsăud
este o unitate publică supusă controlului Curții de Conturi, ea fiind finanțată
cu sume de la bugetul de stat și de la bugetul asigurărilor sociale de
sănătate.
Potrivit art. 41 din Legea nr.
94/1992, Colegiul jurisdicțional judecă în primă instanță, contestațiile
introduse împotriva actelor de imputație, de către administratorii,
gestionarii, contabilii, precum și de către ceilalți participanți care au
participat, împreună cu aceștia, la producerea pagubelor persoanelor juridice,
prevăzute la art. 18, în legătură cu formarea, administrarea și întrebuințarea
resurselor financiare ale statului și ale sectorului public, precum și cu
getionarea patrimoniului public și privat al statului și al unităților
administrației teritoriale.
Spitalul funcționează pe principiul
autonomiei financiare, conducerea unități este ordonator de credite și acesteia
îi revine răspunderea principală pentru producerea prejudiciului, dar acesta
s-a realizat, și prin contribuția întregului personal, care a beneficiat de
diferențe de salariu.
Dispozițiile art. 41 din Legea nr.
94/1992, se aplică atât în cazul răspunderii pentru paguba produsă cu
vinovăție, în condițiile art. 102 C. muncii, cât și în cazul obligației de
restituire (art. 106 C. muncii, art. 992 și 1092 C. civ.).
Competența soluționării în primă
instanță a contestației împotriva deciziei de imputare privind drepturi
salariale încasate necuvenit, revine Colegiului jurisdicțional Bistrița Năsăud,
întrucât prin plata acestor drepturi s-a creat un prejudiciu în resursele
financiare ale unității publice, constatate de organele de control ale Curții
de Conturi, de care se face răspunzător, în principal, ordinatorul de credite,
care are calitatea de administrator, dar și contestatoarea care, deși nu are
culpă, a beneficiat de aceste drepturi, aceasta în temeiul obligației de
restituire.
În consecință, se va înainta dosarul
spre competentă soluționare, Colegiului jurisdicțional Bistrița Năsăud al Camerei
de Conturi.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența soluționării cauzei privind pe
S.S. și Spitalul Orășenesc Năsăud, în favoarea Colegiului jurisdicțional
Bistrița Năsăud.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 24 ianuarie 2003.