ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2709/2003

Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sesizarea înregistrată la Curtea Supremă de Justiție la 8 mai 2003, Curtea de Apel Cluj a solicitat soluționarea conflictului negativ de competență ivit, ca urmare a pronunțării sentinței civile nr. 374 din 9 aprilie 2003 a Curții de Apel Cluj și a încheierii civile nr. 541 din 11 februarie 2003 a Tribunalului Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, în litigiul intervenit între reclamantul B.P. și Direcția Generală a Muncii și Solidarității Sociale Cluj, privind drepturi invocate de reclamant conform Decretului nr. 118/1990.

Din actele cauzei, Curtea Supremă de Justiție reține următoarele: Prin încheierea civilă nr. 541 din 11 februarie 2003, Tribunalul Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, a admis excepția necompetenței materiale de soluționare a cauzei formulată de reclamantul B.P., în contradictoriu cu Direcția Generală a Muncii și Solidarității Sociale Cluj și a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei la Curtea de Apel Cluj. S-a reținut că față de obiectul cererii reclamantului, competentă a soluționa cauza este Curtea de Apel Cluj, conform Legii nr. 189/2000 și Legea nr. 29/1990, ce are competență specială în cauză. Curtea de Apel Cluj, prin decizia civilă nr. 374/2003, a stabilit că nu este competentă material a soluționa cauza, întrucât, potrivit modificării Codului de procedură civilă prin O.U.G.

nr. 138/2000 și O.U.G. nr. 59/2001, în competența curții de apel au rămas, potrivit art. 3 pct. 1, doar cererile privind actele autorităților și instituțiilor centrale, cele ale serviciilor descentralizate la nivel județean trecând în competența tribunalelor. Sentința Curții de Apel Cluj este nelegală și netemeinică. Așa cum rezultă din Decretul-lege nr. 118/1990 și art. 7 alin. (4) Legea nr. 189/2000 s-a instituit o competență specială pentru soluționarea cauzelor privind acordarea măsurilor reparatorii pentru persoanele persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, precum și privind persecutarea politică pentru perioada anterioară anului 1989 (petentul a suferit o condamnare penală pentru motive religioase).

Fiind vorba de o competență specială, modificarea procedurală intervenită prin O.U.G. nr. 138/2000 și O.U.G. nr. 59/2001 nu au aplicabilitate în cauză, aceste acte normative instituind competența de drept comun. Urmează, deci, a se constata, conform art. 20-23 C. proc. civ., că este competentă a soluționa cauza, Curtea de Apel Cluj căreia i se va înainta dosarul pentru soluționare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența soluționării cauzei privind pe B.P. și Direcția Generală a Muncii și Solidarității Sociale Cluj, în favoarea Curții de Apel Cluj. Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 septembrie 2003.