ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1930/2003

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată sub nr.

5193/2002, reclamanta M.C., în contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii Cluj,

a solicitat anularea deciziei nr. 0091 din 19 septembrie 2002 și să se constate

că beneficiază de dispozițiile Legii nr. 189/2000, fiind persoană refugiată în

perioada martie 1944 – martie 1945.

Prin sentința nr. 169 din

11decembrie 2002, s-a respins ca nefondată acțiunea.

Pentru a pronunța astfel, instanța a

avut în vedere.

Din actele depuse la dosar nu a

rezultat că reclamanta s-a născut în Basarabia, nici că părinții săi au fost

refugiați, pentru a beneficia de prevederile Legii nr. 189/2000.

Împotriva sentinței a formulat

recurs reclamanta M.C., criticând-o. în sensul că este în măsură să dovedească

statutul de refugiat pentru ea și părinții săi; în acest sens a depus în recurs

declarațiile martorilor R.N. și P.G., autentificate la nr. 2335 din 19

decembrie 2002, de Biroul Notarului Public H.C., Botoșani.

Analizându-se actele și lucrările

dosarului, constată următoarele:

Într-adevăr, la instanța de fond nu

s-au administrat probatorii cu privire la statutul de refugiat al reclamantei

și familiei sale, pentru a se putea aprecia în speță acordarea drepturilor,

conform Legii nr. 189/2000.

Așa fiind, se va admite recursul, se

va casa sentința și se va trimite cauza spre rejudecare, pentru ca instanța de

fond să se pronunțe asupra probelor privind statutul de refugiat, în raport cu

obiectul acțiunii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de M.C.,

împotriva sentinței civile nr. 169 din 11 decembrie 2002, a Curții de Apel

Suceava, secția comercială și de contencios administrativ.

Casează sentința atacată și trimite

cauza spre rejudecare, aceleiași instanțe.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 20 mai 2003.