ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1610/2003

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin Hotărârea nr. 3655/2002 Casa

Județeană de Pensii Satu Mare a respins cererea formulată de M.M., prin care a

solicitat stabilirea calității de beneficiar al O.G. nr. 105/1999, aprobată de

Legea nr. 189/2000 cu modificările ulterioare, în calitate de soție supraviețuitoare

a defunctului M.N., născut în refugiu.

Curtea de Apel Oradea, prin sentința

nr. 577/CA/2002 - P din 11 noiembrie 2002 a admis acțiunea reclamantei, a

anulat hotărârea atacată și a obligat pârâtă să-i recunoască drepturile în

calitate de soție supraviețuitoare a defunctului M.N.

În motivarea soluției s-a reținut că

din materialul probator administrat în cauză rezultă că soțul reclamantei s-a

născut la 19 mai 1944 în perioada refugiului părinților săi, că a decedat la 15

octombrie 1993, reclamanta aflându-se în situația prevăzută de art. 3 din Legea

nr. 189/2000, fiind beneficiara drepturilor prevăzute de această lege.

Totodată, s-a reținut că îndrumările

date de Casa Națională de Pensii nu pot modifica legea sau adăuga la aceasta.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii Satu Mare, criticând-o pentru

nelegalitate și netemeinicie, reiterând aspectele invocate în Hotărârea nr.

3655/2002, prin care a respins cererea reclamantului, precum și prin

întâmpinare.

Recursul este nefondat.

În adevăr, potrivit art. 2 din

Normele pentru aplicarea prevederilor O.G. nr. 105/1999 privind acordarea unor

drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România, cu

începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945, din motive etnice (cu

modificările ulterioare), prin persoană care a fost strămutată în altă

localitate, se înțelege persoana care a fost mutată sau care a fost obligată să

își schimbe domiciliul în altă localitate, din motive etnice. În această categorie

se include și persoana care a fost expulzată, care s-a refugiat, precum și

persoanele care au făcut obiectul unui schimb de populație, ca urmare a unui

tratat bilateral.

În raport cu aceste dispoziții,

instanța de fond a reținut în mod corect că M.N., soțul reclamantei, fiind

născut în perioada în care părinții se aflau în refugiu, are statutul de

refugiat și, deci, de beneficiar al facilităților acordate prin lege, întrucât

efectele refugiului s-au răsfrânt și asupra copiilor, nu numai asupra părinților.

Prin urmare, reclamanta M.M. în

calitate de soție supraviețuitoare a defunctului M.N. se încadrează în

prevederile art. 1 lit. c) din O.G. nr. 105/1999, aprobată de Legea nr.

189/2000 și cele ale art. 3 din Legea nr. 189/2000.

În consecință, soluția adoptată este

legală și temeinică, iar recursul nefondat urmează a fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de Casa

Județeană de Pensii Satu Mare împotriva sentinței civile nr. 577/CA/2002 - P

din 11 noiembrie 2002 a Curții de Apel Oradea, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 17 aprilie 2003.