ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1476/2003
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1476/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin acțiunea formulată la 3 iunie
2002, reclamantul M.C. a chemat în judecată Casa Județeană de Pensii Cluj,
solicitând anularea hotărârii emise de aceasta, cu nr. 2021 din 27 august 2002,
în sensul acordării indemnizației cuvenite în baza Legii nr. 189/2000, începând
cu 1 aprilie .2001.
În motivarea cererii sale,
reclamantul a susținut că a formulat cerere pentru recunoașterea calității de
beneficiar al Legii nr. 189/2000, începând cu 26 martie 2001 când s-a adresat
pârâtei.
Prin sentința civilă nr. 470 din 5
noiembrie 2002, Curtea de Apel Cluj a respins excepția autorității de lucru
judecat invocată de Casa Județeană de Pensii Cluj și pe fond, a admis acțiunea
și a modificat în parte hotărârea nr. 2021/2002, în sensul că a stabilit ca
drepturile cuvenite în temeiul Legii nr. 189/2000, să-i fie acordate începând
cu 1 aprilie 2001.
Împotriva acestei sentințe a
declarat recurs Casa Județeană de Pensii Cluj, care, în esență, a susținut că
în cauză, pentru intervalul 1 aprilie 2001 – 1 mai 2002, există autoritate de
lucru judecat, prin sentința Tribunalului Cluj nr. 1768/2001, fiind respinsă
cererea formulată de reclamant la 26 martie 2001.
Recursul nu este fondat.
Prin H.G. nr. 127/2002, au fost
aprobate Normele pentru aplicarea O.G. nr. 105/1999, privind acordarea unor
drepturi persoanelor persecutate din motive etnice, de către regimurile
instaurate în România, cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie
1945, aprobată și modificată de Legea nr. 189/2000.
Fiind norme de aplicare a unei legi,
de drepturile conferite de aceasta, beneficiază toate persoanele care au
formulat cerere în temeiul său.
Astfel fiind, și având în vedere
dispozițiile art. 5 alin. (1) din Legea nr. 189/2000, precum și art. 7 alin.
(2) din acest act normativ; ținând cont de faptul că reclamantul a solicitat
acordarea drepturilor la 26 martie 2001, în mod legal și temeinic Curtea de
Apel Cluj a stabilit ca dată pentru plata indemnizației, 1 aprilie 2001.
În ce privește excepția autorității
de lucru judecat, corect, instanța fondului a apreciat că nu este întemeiată,
nefiind făcută dovada identității de obiect și cauză, între litigiul de față și
cel soluționat prin sentința Tribunalului Cluj nr. 1768/2001.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Casa
Județeană de Pensii Cluj, împotriva sentinței civile nr. 470 din 5 noiembrie
2002 a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ,
ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 9 aprilie 2003.