ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2597/2003

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Reclamantul R.D. a chemat în judecată Casa

Județeană de Pensii Harghita, solicitând instanței ca în contradictoriu cu

pârâta să dispună modificarea hotărârii nr. 856 din 1 noiembrie 2002, întrucât

s-a omis de către pârâtă perioada 20 aprilie 1953 – 25 mai 1995 înscrisă în

livretul militar, ca efectuată în construcții, fapt care îl păgubește.

Curtea de Apel Târgu-Mureș, secția comercială și

de contencios administrativ, prin sentința nr. 25 din 3 februarie 2003 a admis

contestația petiționarului R.D., constatând că în perioada 26 mai 1952 – 25 mai

1955 contestatorul a satisfăcut stagiul militar în detașamente de muncă și

beneficiază de drepturile prevăzute de art. 1 și urm. din Legea nr. 309/2002.

Totodată a dispus obligarea pârâtei să emită o

nouă hotărâre care să recunoască contestatorului aceste drepturi începând cu 1

septembrie 2002.

Pentru a pronunța această sentință instanța a

reținut că sunt îndeplinite condițiile art. 1 din Legea nr. 309/2002, stagiul

militar executat fiind cel definit în art. 2 al Normelor metodologice de

aplicare a Legii nr. 309/2002, fapt care îndreptățește contestatorul la

beneficiile prevăzute de art. 2, art. 4 și art. 5 lit. a) și b) din Legea nr. 309/2002

pentru toate această perioadă.

Împotriva acestei sentințe considerată nelegală

și netemeinică a declarat recurs Casa Județeană de Pensii Harghita care a

susținut că deși instanța de fond a reținut că Legea nr. 309/2002 nu

condiționează acordarea beneficiilor și de datele existente în vreo evidență a

Arhivelor Naționale, totuși Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de

Asigurări Sociale poate solicita întocmirea unei evidențe a detașamentelor de

muncă din cadru Direcției Generală de Muncă, în baza documentelor pe care le

dețin.

Astfel, în tabelul cuprinzând aceste evidențe pe

perioada 1950-1961 nu se regăsește „det.” 1250 Oradea, aspect pe care instanța

nu l-a luat în considerare.

Recursul este nefondat.

În fapt, în perioada 26 mai 1952 – 20 aprilie

1953 reclamantul R.D. a efectuat stagiul militar în detașamente de muncă din

cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii așa cum rezultă și din tabelul

de evidență întocmit de Arhivele Naționale, deși Legea nr. 309/2002 privind

recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul

militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950 –

1961 nu condiționează acordarea drepturilor de aceste evidențe.

Într-adevăr, potrivit art. 1 din sus-menționatul

act normativ „beneficiază de prevederile prezentei legi persoana, cetățean

român, care a efectuat stagiul militar în detașamentele de muncă din cadrul

Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961”.

Stabilirea drepturilor prevăzute de prezenta

lege se face, la cerere, pe baza înscrisurilor din livretele militare, din

adeverințele eliberate de centrele militare județene sau U.M.02405 Pitești.

Astfel, din livretul militar seria DO nr. 057568,

rezultă că recurentul - reclamant a fost încorporat la data de 26 mai 1952 până

la 20 aprilie 1953 în detașamente de muncă din construcții. De la această dată

până la 28 octombrie 1953 și-a efectuat serviciul militar tot în construcții în

Detașamentul de Muncă nr. 4, pentru ca apoi până la 25 mai 1955 să lucreze în

detașamentul de muncă nr. 1250 Oradea ( tot în construcții).

Cum prin hotărârea nr. 856 din 1 noiembrie 2002

pentru stabilirea drepturilor prevăzute de Legea nr. 309/2002, Comisia pentru

aplicarea prevederilor O.G. nr. 105/1999 din cadrul Casei Județene de Pensii

Harghita a admis cererea recurentului-reclamant de acordare a drepturilor

prevăzute de Legea nr. 309/2002 doar pentru perioada 26 mai 1952 – 20 aprilie

1953 în mod corect instanța de fond a dispus anularea sus-menționatei hotărâri

și obligarea pârâtei să emită o nouă hotărâre care să constate că în toată

perioada 26 mai 1952 – 25 mai 1955 contestatorul a satisfăcut stagiul militar

în detașamente de muncă și beneficiază de drepturile conferite de Legea nr. 309/2002.

Față de cele ce preced, constatând că instanța

de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, recursul declarat de Casa

Județeană de Pensii Harghita apare ca nefondat, urmând a fi respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de Casa Județeană de

Pensii Harghita împotriva sentinței civile nr. 25 din 3 februarie 2003 a Curții

de Apel Târgu-Mureș, secția comercială și de contencios administrativ.

Pronunțată, în ședința publică, astăzi 27 iunie

2003.