ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1142/2003
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1142/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 204/16 mai
2002, Tribunalul Galați l-a condamnat pe inculpatul Ș.P. la o pedeapsă
principală de 7 ani și 8 luni închisoare și la pedeapsa complementară a
interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o
durată de 2 ani după executarea pedepsei principale, pentru săvârșirea
infracțiunii de tentativă la omor calificat, prevăzută de art. 20 C. pen., în
referire la art. 174 alin. (1) C. pen., raportat la art. 175 lit. i) C. pen.
În baza art. 71 C. pen., i-a aplicat
inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64
C. pen.
Potrivit art. 350 C. proc. pen., a
menținut starea de arest a inculpatului Ș.P., iar în baza art. 88 C. pen., a
dedus din pedeapsa principală aplicată, durata executată, de la 25 noiembrie
2001 la zi, respectiv 16 mai 2002.
Conform art. 118 lit. b) C. pen., a
confiscat în folosul statului de la inculpatul Ș.P. un cuțit cu lungime de 29
cm și lățimea lamei de 18 cm aflat la Camera de corpuri delicte a Tribunalului
Galați.
În baza art. 188 din Legea nr. 3/1978
l-a obligat pe inculpat la plata sumei de 5.526.742 lei plus dobânda legală
aferentă, cu titlu de cheltuieli de spitalizare, către partea civilă Spitalul
Județean Galați.
A constatat că partea vătămată O.G.
nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.
În baza art. 189 și art. 191 C.
proc. pen., a fost obligat inculpatul Ș.P. la plata sumei de 1.600.000 lei
cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300.000 lei, onorar pentru
apărător din oficiu s-a dispus a fi avansată din fondul Ministerului Justiției
către Baroul Galați.
Pentru a hotărî astfel, prima
instanță a reținut următoarea situație de fapt:
Partea vătămată O.G. este
administratorul SC V.T. SRL din comuna Vânători, jud. Galați, iar în cadrul
societății comerciale funcționează un bar și o discotecă în același imobil.
În seara zilei de 24 noiembrie 2001,
inculpatul Ș.P. s-a deplasat la barul părții vătămate având asupra sa și un
cuțit.
În bar, inculpatul a consumat
băuturi alcoolice, iar la un moment dat s-a întrerupt curentul electric, motiv
pentru care partea vătămată O.G. a hotărât să nu mai servească consumatorii.
Inculpatul a insistat să mai consume
băuturi alcoolice și cafea, dar partea vătămată și barmanul M.M. au refuzat
categoric.
Văzând refuzul părții vătămate,
inculpatul a scos un cuțit și a lovit partea vătămată în zona abdominală.
Partea vătămată O.G. a fost
transportată la Spitalul Județean Galați pentru acordarea îngrijirilor medicale
de urgență.
Inculpatul s-a predat organelor de
poliție și a aruncat cuțitul cu care a lovit partea vătămată.
Potrivit raportului de constatare
medico-legală, partea vătămată O.G. a prezentat o plagă înțepat-tăiată
penetrantă în cavitatea peritoneală cu interesarea intestinului subțire și a
mezenterului.
Leziunile produse părții vătămate au
pus în primejdie viața acesteia, prin desterilizarea cavității peritoneale și
hemoragiei interne.
Corpul delict, cuțitul, folosit de
inculpatul Ș.P. are o lamă în lungime de 18 cm, lățimea de 2,7 cm cu un singur
tăiș și ascuțit la vârf.
Inculpatul Ș.P. a recunoscut fapta
săvârșită, dar a precizat că a fost înjurat inițial de către partea vătămată.
Apelul formulat de inculpat, a fost
respins ca nefondat, reținându-se că fapta săvârșită întrunește elementele
constitutive ale infracțiunii de tentativă la omor calificat prevăzută de art.
20 C. pen., cu referire la art. 174 alin. (1) raportat la art. 175 lit. i) C.
pen., săvârșită cu intenție indirectă și nu vătămare corporală gravă prevăzută
de art. 182 alin. (1) C. pen.
Împotriva acestei decizii a formulat
recurs inculpatul, care în principal, a solicitat schimbarea încadrării
juridice în infracțiunea prevăzută de art. 182 C. pen., iar în subsidiar,
reducerea pedepsei.
Curtea, examinând cauza în raport de
motivele invocate, cât și din oficiu potrivit dispozițiilor art. 385
9
pct. 14 și 17, cât și alin. (3) al aceluiași articol, constată că recursul este
nefondat.
Susținerea inculpatului în sensul
schimbării încadrării juridice dat fiind împrejurarea că el nu a dorit să
suprime viața victimei ci doar să o sperie, nu poate fi primită, fapta acestuia
constituind infracțiunea de tentativă de omor, inculpatul chiar dacă nu a
urmărit să suprime viața victimei a prevăzut și a acceptat posibilitatea
producerii acestui rezultat.
El a aplicat părții vătămate o
lovitură în zona abdominală cu un cuțit având lama în lungime de 18 cm, apt să
provoace moartea; lovitura a fost aplicată cu mare intensitate cauzând o plagă
înțepat-tăiată în cavitatea peritoneală cu interesarea intestinului subțire și
a mezenterului, care i-a pus viața în primejdie, rezultatul letal
neproducându-se doar datorită intervenției medicale rapide de care a beneficiat
partea vătămată.
Și individualizarea pedepsei a fost
făcută cu respectarea criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen., astfel că o
redozare în sensul reducerii acesteia nu se impune.
Cum, alte aspecte care analizate din
oficiu și care să conducă la casarea hotărârilor nu sunt, urmează ca în baza
art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen., să respingă ca nefondat
recursul declarat de inculpatul Ș.P. împotriva deciziei penale nr. 478/ A din
18 septembrie 2002 a Curții de Apel Galați.
PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge,
ca nefondat, recursul declarat de inculpatul Ș.P. împotriva deciziei penale nr.
478/ A din 18 septembrie 2002 a Curții de Apel Galați.
Deduce din pedeapsă perioada
executată în arest preventiv de la 25 noiembrie 2001, la zi.
Obligă pe recurent la plata sumei de
1.400.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de
300.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va
avansa din fondul Ministerului Justiției.
Pronunțată în ședință publică, azi 6
martie 2003.