ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3218/2004

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea

înregistrată la data de 12 iulie 2002 sub nr. 6728 pe rolul Tribunalului

Hunedoara, reclamanta

C.N.H.

a

chemat în judecată pe pârâta Primăria Municipiului Petroșani, solicitând

instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța:

- să anuleze

dispoziția nr. 1748 din 29 mai 2002 emisă de către pârâtă, prin care s-a

respins cererea de restituire în natură a terenului în suprafață de 28666 mp

înscris în CF nr. 914 Petroșani nr. topo 2335, 2389, 2392, 2386.

- să constate că

este îndreptățită la măsuri reparatorii în calitate de persoană juridică

continuatoare a activității S.A.R. Petroșani;

- să oblige pârâta

la restituirea în natură a imobilului solicitat, iar în situația în care nu

este posibil acest posibil acest lucru, să fie obligată la măsuri reparatorii

prin echivalent.

În motivarea

acțiunii reclamanta arată că imobilul în litigiu a fost proprietatea S.A.R. Petroșani

și a fost preluat abuziv de la aceasta de către stat în baza Legii nr.

119/1948.

Mai susține

reclamanta că ea, în calitate de continuatoare a activității societății

proprietare, este îndreptățită, în temeiul prevederilor art. 3 lit. c) din Legea

nr. 10/2001, la măsuri reparatorii ori în natură, ori în echivalent.

Tribunalul

Hunedoara, prin sentința civilă nr. 1456 din 26 septembrie 2002, a respins

acțiunea, reținând în esență că reclamanta nu îndeplinește condițiile prevăzute

de art. 3 lit. c) din Legea nr. 10/2001 pentru a avea calitatea de persoană

îndreptățită la măsuri reparatorii.

Apelul declarat de

către reclamantă împotriva acestei hotărâri a instanței de fond, a fost respins

de către Curtea de apel Alba – Iulia prin decizia civilă nr. 135 A din 13

februarie 2003, ca nefondat.

Pentru a pronunța

această hotărâre instanța de apel a apreciat că instanța de fond în mod corect

a constatat că reclamanta nu a dovedit că este continuatoarea proprietarei

imobilului în litigiu, întrucât în cauză nu sunt îndeplinite condițiile

prevăzute de art. 3 lit. c) din Legea nr. 10/2001

În acest sens s-a

mai reținut că prin transformarea din societate comercială, organizată conform codului

comercial în întreprindere de stat, s-a determinat încetarea personalității

juridice a fostei societăți S.A.R. Petroșani, neputând fi vorba de o continuare

a activității, astfel cum a susținut reclamanta.

Împotriva acestei

decizii, în termen legal, reclamanta a declarat recurs întemeiat pe motivele de

casare prevăzute de art. 304 pct. 7, 9, și 10 C. proc. civ., în dezvoltarea

cărora a arătat în esență că a făcut dovada că este continuatoarea fostei S.A.R.

care a suferit mai multe transformări, însă activitatea de exploatare a

cărbunelui nu a fost întreruptă.

Se mai susține că

hotărârea recurată nu este motivată, iar soluția este rezultatul aplicării

greșite a legii; în plus instanțele nu s-au pronunțat asupra dovezilor cu acte

depuse la dosar, care dovedeau calitatea ei de continuatoare a fostei societăți

proprietare a imobilului revendicat.

Recursul este

nefondat.

Este de reținut în

primul rând că între motivele de recurs există o strânsă legătură, iar concluzia

care rezultă din expunerea lor, este cu privire la calitatea recurentei de

continuatoare a fostei societăți proprietară a imobilului.

Astfel este de

reținut faptul care rezultă din extrasul de carte funciară, că imobilul a cărei

retrocedare s-a solicitat, a aparținut S.A.R. Petroșani, persoană juridică de

drept privat de la care s-a naționalizat, în baza Legii nr. 119/1948.

În consecință,

astfel cum corect au constatat instanțele de fond și apel în urma analizării

actelor existente la dosarul cauzei, acest moment a însemnat încetarea

personalității juridice a S.A.R. Petroșani și constituirea proprietății de

stat.

În acest sens

urmează a mai reține că după naționalizarea S.A.R. Petroșani (iulie 1948) a

trecut o perioadă de un an după care, prin Decretul 346 din 19 august 1949 s-a

înființat S.A.S.R.E.D.C. (S.C.).

În art. 3 al

acestui act normativ se prevede că „societatea are personalitate juridică

distinctă și patrimoniu propriu în limita căruia răspunde”, deci în orice caz

din acest moment personalitatea juridică a S.A.R. Petroșani în nici un caz nu

mai putea exista; ori în aceste condiții, nu se poate vorbi de continuarea

personalității juridice în persoana reclamantei, nefiind îndeplinite condițiile

prevăzute de art. 3 lit. c) din Legea nr. 10/2001.

În acest text se

prevede că o persoană juridică este îndreptățită la măsuri reparatorii dacă

face dovada că este aceeași cu persoana juridică desființată printr-o hotărâre

judecătorească, ceea ce în cauză nu a fost făcut.

În consecință

urmează a constata că susținerile recurentei cu privire la interpretarea

greșită a legii, neanalizarea probelor administrate și nemotivarea hotărârilor

sunt nefondate.

Astfel fiind, față

de considerentele mai înainte arătate urmează a respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de reclamanta C.N.H. S.A.

împotriva deciziei civile nr. 276 A din 13 martie 2003 a Curții de Apel

Alba-Iulia, secția civilă, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 4 mai 2004.