ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7140/2004

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Reclamantul M.A. a chemat în

judecată Casa Județeană de Pensii Cluj, solicitând instanței ca în

contradictoriu cu pârâta și pe calea contenciosului administrativ, să dispună

anularea hotărârii nr. 11093 din 25 iulie 2003, emisă de aceasta, în sensul de

a fi obligată să-i acorde drepturile prevăzute de O.G. nr. 105/1999, aprobată

prin Legea nr. 189/2000, întrucât are calitatea de refugiat, fiind născut în

refugiu (29 decembrie 1944, în Arad).

Curtea de Apel Cluj, secția

comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 1308 din 5

noiembrie 2003, a admis acțiunea formulată de reclamant, dispunând anularea

hotărârii nr. 11093 din 25 iulie 2003, emisă de pârâtă și obligarea acesteia,

să-i recunoască reclamantului, calitatea de refugiat în perioada 29 decembrie

1944 – 6 martie 1945 și să-i acorde drepturile bănești prevăzute de lege.

Împotriva acestei sentințe,

considerată nelegală și netemeinică, a declarat recurs, Casa Județeană de

Pensii Cluj, susținând în esență, că intimatul nu și-a schimbat domiciliul și

nu a suferit persecuții din motive etnice, localitatea Arad aparținând Statului

român. A mai susținut și că instanța a adăugat la lege, or, acordarea unor

drepturi reparatorii și pentru persoanele născute în refugiu, este un atribut exclusiv

al puterii legislative.

Recursul este nefondat.

Potrivit dispozițiilor art. 1 lit.

c) din Legea nr. 189/2000, beneficiază de drepturile prevăzute de acest act

normativ, cei care au fost strămutați pentru motive etnice, în perioada

prevăzută la art. 1.

Prin H.G. nr. 127/2002, dată în

aplicarea O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, s-a prevăzut că

noțiunea de strămutat o include și pe aceea de refugiat.

Este evident că prin aceste

dispoziții s-a urmărit acordarea unor drepturi compensatorii pentru

prejudiciile suferite în urma persecuțiilor din motive etnice.

În cauză, s-a dovedit că părinții

reclamantului au fost nevoiți să se refugieze în anul 194, din localitatea Cluj

Napoca, în Simeria și apoi, la Arad, unde s-a născut reclamantul.

Cum reclamantul s-a născut în timpul

perioadei de refugiu (29 decembrie 1944), în mod firesc a dobândit același

statut cu cel al părinților săi, fiind supus acelorași persecuții cu aceștia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Casa

Județeană de Pensii Cluj împotriva sentinței civile nr. 1308 din 5 noiembrie

2003 a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ,

ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 24 septembrie 2004.