ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 568/2004

Asupra

recursului de față;

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

B.G.M. în

contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii Brașov, a solicitat anularea

hotărârii nr. 1885/2003 emisă de pârâtă și obligarea la emiterea unei noi hotărâri

care să ateste calitatea de beneficiară a Legii nr. 189/2000 pentru perioada 15

septembrie 1940 – 6 martie 1945, cu începere de la 1 ianuarie 2003, fiind

născută în perioada de refugiu a părinților.              Curtea de Apel Brașov,

secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 183F/15

iulie 2003, a admis acțiunea.

Considerând

hotărârea netemeinică și nelegală, pârâta a declarat recurs și a solicitat

admiterea lui, casarea sentinței și în fond respingerea acțiunii, întrucât

reclamanta fiind născută după refugiul părinților săi nu a fost supusă niciunui

act de persecuție pe motive etnice.

Statutul

de persoană strămutată (refugiată) nu se poate transfera asupra copiilor

născuți după refugiul părinților, întrucât acest statut este strâns legat de

persoana titularului și nu poate fi valorificat de urmașii acestuia.

Întrucât

conform Codului familiei, perioada conceptului este cuprinsă între a 180 –a zi

și a 300-a zi dinaintea nașterii copilului, consideră că reclamanta născută la

8 noiembrie 1942 nu se încadrează în această situație și nu poate beneficia de

aceleași drepturi ca părinții săi .

Recursul

este nefondat.

Conform

art. 1 din O.G. nr. 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de

prevederile acesteia, persoana cetățean român, care în perioada regimurilor

instaurate cu începere de la 6.09.1940 până la 6.03.1945 a avut de suferit

persecuții din motive etnice, după cum urmează lit.c) a fost strămutată în altă

localitate decât cea de domiciliu.

Prin normele

de aplicare a ordonanței aprobată prin H.G. nr. 127/2000 în art. 2, persoanelor

strămutate în altă localitate decât cea de domiciliu le-au fost asimilate și

cele care au făcut obiectul unui schimb de populație, ca urmare unui tratat

bilateral.

Cum

strămutarea din localitatea de domiciliu în alta pe criterii etnice, este o

modalitate de persecuție etnică, ce durează pe toată perioada strămutării, în

mod legal instanța a apeciat că și copilul născut în localitatea în care

părinții au fost strămutați, are același statut ca aceștia, perioada fiind de

la nașterea lui și data retrocedării pământului românesc.

Susținerea

pârâtei privind neexistența persecuției etnice, nu poate fi reținută întrucât

privațiunile legate de refugierea părinților s-au răsfrânt și asupra

reclamantei și nici faptul că aceasta nu ar beneficia de dispozițiile Legii nr.

189/2000 pentru că s-a născut după 300 zile de la data la care începe perioada

de strămutare a părinților, întrucât se folosesc niște norme legale din materia

stabilirii filiației ce nu-și găsesc aplicarea în legea invocată nr. 189/2000.

În

consecință, soluția instanței fiind temeinică și legală, recursul se privește

nefondat și în baza art. 312 Cod procedură civilă, urmează a fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge

recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Brașov împotriva sentinței civile

nr. 183 F din 15 iulie 2003 a Curții de Apel Brașov, secția comercială și de

contencios administrativ, ca nefondat.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 11 februarie 2004.