ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5743/2003

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 673 din 2

octombrie 2003, Tribunalul Iași l-a condamnat pe inculpatul H.D. astfel:

- pentru săvârșirea infracțiunii

prevăzută de art. 36 alin. (1) din Decretul nr. 328/1966, cu aplicarea art. 13 C.

pen. și art. 37 lit. b) C. pen., la pedeapsa de un an închisoare;

- pentru săvârșirea infracțiunii de

„lovituri cauzatoare de moarte” prevăzută și pedepsită de art. 183 C. pen., cu

aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., la pedeapsa de 7 ani închisoare.

În baza dispozițiilor art. 33 lit.

a) și art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele, acesta urmând să execute

pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare.

A prelungit durata arestării

preventive a inculpatului pentru o perioadă de 30 zile, de la 12 octombrie 2003

până la 10 noiembrie 2003 inclusiv, iar în baza dispozițiilor art. 88 C. pen.,

a dedus perioada arestării preventive de la 18 octombrie 2002, la zi.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat apel inculpatul H.D.

La termenul de judecată din 25

noiembrie 2003, acordat în dosarul nr. 4601/2003 Curtea de Apel Iași a dispus

menținerea stării de arest a inculpatului apelant și a acordat termen la 6

ianuarie 2004 față de lipsa de procedură cu inculpatul, arestat și neadus în

instanță.

Împotriva încheierii a declarat

recurs inculpatul H.D., motivul invocat vizând procedura de citare, care nu a

fost legal îndeplinită în sensul că s-a dispus menținerea stării de arest în

condițiile în care inculpatul, arestat, nu a fost adus în instanță.

Verificând actele dosarului cauzei,

Curtea constată că recursul este nefondat pentru următoarele motive.

În conformitate cu dispozițiile art.

159 alin. (4) C. proc. pen., „în cazul în care inculpatul arestat se află

internat în spital și din cauza stării sănătății nu poate fi adus în fața

instanței, sau în alte cazuri în care deplasarea sa nu este posibilă,

propunerea de prelungire a duratei arestării preventive va fi examinată în

lipsa inculpatului, dar numai în prezența apărătorului, căruia i se dă cuvântul

pentru a pune concluzii.

Din verificarea actelor dosarului se

constată că, în cauză, sunt aplicabile aceste dispoziții.

Cu privire la susținerea

inculpatului în sensul că i s-a încălcat dreptul la apărare, se constată că la

termenul din 25 noiembrie 2003, în dosarul nr. 4601/2003 al Curții de Apel Iași,

a fost prezent avocatul P.I., care a solicitat amânarea cauzei pentru lipsa de

procedură cu inculpatul, așa încât această susținere este nereală.

Față de aceste considerente, urmează

să fie respins recursul declarat de inculpat, ca nefondat, conform

dispozitivului.

Văzând și dispozițiile art. 192 C.

proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul H.D., împotriva încheierii din 25 noiembrie 2003 a

Curții de Apel Iași.

Obligă inculpatul la 750.000 lei

cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul cuvenit apărătorului

desemnat din oficiu, în sumă de 200.000 lei, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi 8

decembrie 2003.