ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7284/2004
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7284/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin acțiunea introductivă,
înregistrată cu nr. 3667 din 27 octombrie 2003, la Curtea de Apel Oradea, secția comercială și de contencios administrativ, reclamantul F.M. a
solicitat în contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii Satu Mare, anularea
hotărârii nr. 1823 din 29 noiembrie 2002, emisă de pârâtă și obligarea acesteia
de a-i recunoaște calitatea de beneficiar al O.G. nr. 105/1999, aprobată prin
Legea nr. 189/2000, cu modificările și completările ulterioare.
În motivarea acțiunii, reclamantul a
susținut că s-a născut în localitatea Negreia, județul Maramureș, unde se
refugiaseră părinții săi, în urma ocupării Ardealului de Nord.
Prin sentința nr. 593 din 15
decembrie 2003, instanța învestită a admis acțiunea, a anulat hotărârea
contestată, obligând pârâta să-i recunoască reclamantului, calitatea de
beneficiar al O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu
modificările și completările ulterioare.
Pentru a hotărî astfel, instanța a
reținut, din interpretarea textelor de lege incidente în cauză, că, strămutarea
din localitatea de domiciliu, pe motive etnice, este o modalitate de persecuție
etnică, astfel că și copiii născuți în localitatea în care părinții lor au fost
strămutați, au același statut cu aceștia, pe toată perioada strămutării,
sinonimă cu refugiul și cuprinsă între data nașterii lor și data încetării
refugiului.
Împotriva acestei sentințe a
declarat recurs, pârâta Casa Județeană de Pensii Satu Mare, invocând
Precizările Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale nr.
1026/2002 – pct. 1.5.
Recursul nu este fondat.
Prin O.G. nr. 105/1999, aprobată
prin Legea nr. 189/2000 și prin H.G. nr. 127/2002, s-au prevăzut acordarea
drepturilor compensatorii, pentru persoanele care s-au aflat în situația de
refugiat, suferind persecuții pe motive etnice, indiferent de vârsta acestora.
În raport cu aceste dispozițiuni,
instanța, în mod întemeiat, a reținut că reclamantul s-a aflat în situația
prevăzută de art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000.
În ceea ce privește invocarea, ca
motiv de recurs, a soluției de la pct. 1.5 din Precizările Casei Naționale de
Pensii, Curtea, având în vedere că dispozițiile legale aplicabile persoanelor
strămutate, nu prevăd înlăturarea de la beneficiul drepturilor cuvenite, a
persoanelor născute în refugiu, constată că acest punct de vedere al
autorității emitente contravine prevederilor Legii nr. 189/2000 și ale art. 74
din Legea nr. 24/2000, privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea
actelor normative.
În concluzie, sentința atacată fiind
legală și temeinică, recursul urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Casa
Județeană de Pensii Satu Mare împotriva sentinței civile nr. 593/C.A. din 15
decembrie 2003 a Curții de Apel Oradea, secția de contencios administrativ,
pronunțată în dosarul nr. 3667/CA/2003, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 30 septembrie 2004.