ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 518/2013
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 518/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra cauzei de față, constată
următoarele:
Prin sentința
civilă nr. 1504 din 30 iunie 2011, pronunțată în dosarul nr. 598/109/2011,
Tribunalul Argeș, secția civilă
a
declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București,
secția a VIII-a
conflicte de muncă și
asigurări sociale, reținând că, potrivit art. 156 din Legea
nr. 19/2000
„cererile îndreptate împotriva C.N.P.A.S. sau împotriva caselor teritoriale de
pensii se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are
domiciliul/sediul reclamantul. Celelalte cereri se adresează instanței în a
cărei rază teritorială își are domiciliul/sediul pârâtul." Cum reclamantul
a formulat acțiunea în contradictoriu cu Ministerul Administrației și
Internelor, și nu împotriva C.N.P.A.S. sau a casei teritoriale de pensii, devin
aplicabile dispozițiile art. 156 teza a II-a, celelalte cereri se adresează
instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul/sediul pârâtul, care,
în speța, se află în București.
Prin sentința civilă nr. 7988 din 5
octombrie 2012, pronunțată în dosarul nr. 55913/3/2011, Tribunalul București, secția
a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale
a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea
Tribunalului Argeș, a constatat ivit conflictul negativ și a înaintat cauza
către I.C.C.J., reținând că Legea nr. 19/2000 a fost abrogată începând cu data
de 01 ianuarie 2011 conform dispozițiilor art. 196 lit. a) din Legea nr.
263/2010, care a modificat competența privind
soluționarea litigiilor având ca
obiect deciziile emise de casele
teritoriale de pensii în sensul că în această materie este competentă instanța
de la domiciliul reclamantului. Cum decizia contestată a fost emisă la data de
27 decembrie 2010, iar cererea în anulare a fost formulată la data de 25
februarie 2011 (după intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010 și abrogarea
expresă a Legii nr. 19/2000), rezultă că aplicabilă este noua lege, respectiv,
Legea nr. 263/2010, potrivit căreia instanța competentă este de la
domiciliul/sediul reclamantului. Cum contestatorul are domiciliul în municipiul
Pitești, localitate aflată în circumscripția teritorială a Tribunalului Argeș,
iar cererea este îndreptată împotriva unei case de pensii sectoriale,
competența de soluționare a cauzei aparține acestei instanțe, ca instanță de la
sediul/domiciliul reclamantului, conform dispozițiilor legale anterior citate.
Înalta Curte, competentă să
soluționeze conflictul conform art. 22 alin. (3) C. proc. civ., stabilește
competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeș, pentru
argumentele ce succed:
Cererea dedusă judecății are natura
unei contestații împotriva deciziei de recalculare a pensiei în baza Legii nr. 119/2010,
emisă de o casă sectorială de pensii, și anume Casa de Pensii Sectorială a
Ministerului Administrației și Internelor.
Decizia contestată a fost emisă la
data de 27 decembrie 2010, iar sesizarea instanței s-a făcut la data de 25
februarie 2011.
Art. 156 din Legea nr. 19/2000, în
vigoare la data emiterii deciziilor contestate, prevedea că „Cererile
îndreptate împotriva C.N.P.A.S. sau împotriva caselor teritoriale de pensii se
adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul
reclamantul. Celelalte cereri se adresează instanței în a cărei rază
teritorială își are domiciliul sau sediul pârâtului".
Legea nr. 19/2000
a fost însă abrogată odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010 privind
sistemul unitar de pensii publice, respectiv, începând cu data de 01 ianuarie 2011,
conform dispozițiilor art. 196 lit. a) din Legea nr. 263/2010.
Prin urmare, la data sesizării
instanței, și anume, 25 februarie 2011, era în vigoare Legea nr. 263/2010, care
cuprinde dispoziții privitoare la competență în art. 154.
Astfel,
potrivit alin. (1) al art. 154 din Legea nr. 263/2010, „Cererile îndreptate
împotriva C.N.P.P., a caselor teritoriale de pensii sau împotriva caselor de
pensii sectoriale se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are
domiciliul sau sediul reclamantul", iar potrivit alin. (2) al aceluiași
articol, „Celelalte cereri se adresează instanței în a cărei rază teritorială
își are domiciliul sau sediul pârâtul."
Rezultă că, odată cu intrarea în
vigoare a Legii nr. 263/2010, competența teritorială de soluționare a cererilor
cu privire la deciziile emise de casele de pensii sectoriale, care sunt fostele
case de pensii ale Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației
și Internelor și S.R.I., s-a modificat în sensul că aceste cereri se
soluționează de către instanța de la domiciliul reclamantului.
Raportat la
dispozițiile art. 725 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora normele de procedură
civilă sunt de imediată aplicare, urmează a se
reține că norma de competență aplicabilă în cauză este cea cuprinsă în art.
154
din Legea nr. 263/2010, în vigoare la data sesizării instanței.
Cum, în speță, instanța a fost
învestită cu o cerere împotriva unei case de pensii sectoriale, iar potrivit art.
154 alin. (1) din Legea nr. 263/2007, o astfel de cerere se adresează instanței
de la domiciliul reclamantului, în speță, municipiul Pitești, localitate aflată
în circumscripția teritorială a Tribunalului Argeș, rezultă că aceasta este
instanța competentă a soluționa pricina.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a
cauzei în favoarea Tribunalului
Argeș.
Irevocabilă.
Pronunțată în
ședință publică, astăzi, 6 februarie 2013