ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3996/2009

Asupra

conflictului negativ de competență de față;

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea

formulată pe calea contenciosului administrativ, S.L.P.V. Dolj, în numele

membrilor de sindicat care au calitatea de funcționar public în cadrul

D.S.V.S.A. Dolj, a chemat în judecată pârâții A.N.S.V.S.A., Statul Român - prin

Ministerul Finanțelor Publice, Guvernul României - prin Cancelaria Primului

Ministru, Agenția Națională a Funcționarilor Publici și Consiliul Național

pentru Combaterea Discriminării, solicitând:

- să se

recunoască discriminarea între modul de salarizare a funcționarilor publici din

sistemul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța

Alimentelor și restul funcționarilor publici, prin neaplicarea procentelor de

indexare periodică a salariilor de bază în cursul anului 2007, cu 5% începând

cu 1 ianuarie 2007, cu 2% începând cu 1 aprilie 2007 și cu 11% începând cu 1

octombrie 2007;

- să se

dispună obligarea la plata majorării salariale de 18% aplicată salariilor de

bază ale funcționarilor publici pentru anul 2007 și pentru funcționarii publici

din sistemul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța

Alimentelor, cu 5% începând cu 1 ianuarie 2007, cu 2% începând cu 1 aprilie 2007

și cu 11% începând cu 1 octombrie 2007;

- obligarea

Statului Român - prin Ministerul Finanțelor Publice și Autoritatea Națională

Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor să aloce sumele necesare

plății drepturilor salariale menționate și să plătească aceste drepturi;

- obligarea

pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

Tribunalul

Dolj, secția contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 2422 din 4

decembrie 2008, a declinat competența de soluționare a acțiunii în favoarea

Curții de Apel Craiova.

În

considerentele sentinței s-a reținut că Autoritatea Națională Sanitară

Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor este un organ de specialitate al

administrației publice centrale, cu personalitate juridică, finanțat integral

de la bugetul de stat.

Curtea de

Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, a invocat din

oficiu, excepția necompetenței materiale și prin sentința nr. 122 din 31 martie

2009 a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului

Dolj, secția contencios administrativ și fiscal. Constatând ivit conflictul

negativ de competență a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție,

pentru regulator de competență.

Pentru a

pronunța o asemenea soluție, Curtea de Apel Craiova a reținut că obligația de

plată a drepturilor de natură salarială solicitate aparține instituției cu care

reclamanții au raporturi de serviciu - Direcția Sanitară Veterinară și pentru

Siguranța Alimentelor Dolj.

În raport

cu dispozițiile art. 10 din Legea nr. 554/2004 și art. 2 C. proc. civ., Curtea

de Apel Craiova a concluzionat că, în cauză, competența de soluționare aparține

Tribunalului, autoritatea publică ce are obligația directă de plată a

drepturilor solicitate fiind o instituție de nivel județean.

Înalta

Curte de Casație și Justiție, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de

art. 20 pct. 2, art. 21 și art. 22 alin. (3) C. proc. civ., urmează să

stabilească instanța competentă a soluționa pricina în raport cu obiectul

acesteia și cu dispozițiile legale incidente ei.

Analizând

actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că reclamantul a

solicitat, prin acțiunea introductivă, obligarea pârâților la

plata unor

drepturi salariale, arătând că membrii sindicatului sunt funcționari publici și

funcționează în cadrul Direcției Sanitar Veterinare și pentru Siguranța

Alimentelor Dolj.

În

vederea

stabilirii competenței materiale în soluționarea cauzei, Înalta Curte constată

că se impune analizarea raportului obligațional dedus judecății, în sensul de a

vedea căreia dintre autoritățile pârâte, cu poziții diferite în structura

aparatului administrativ, îi revine obligația legală de a plăti drepturile

cuvenite reclamanților.

Raportul

de serviciu al reclamanților a fost, fără îndoială, stabilit în mod direct cu

Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Dolj, iar această

autoritate este organ administrativ descentralizat, constituit la nivel local,

cu capacitate juridică administrativă proprie, având competența legală de a

dispune cu privire la drepturile salariale cuvenite funcționarilor publici

aflați în raporturi de serviciu directe cu instituția.

Prin

urmare, în cauză, sunt incidente dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr.

554/2004 raportate la dispozițiile art. 2 pct. 1 lit. d) C. proc. civ., care

stabilesc competența tribunalului ca primă instanță în materia contenciosului

administrativ.

Astfel

fiind, Înalta Curte constată că, în pricina de față, competența materială de

soluționare, în primă instanță, revine Tribunalului Dolj, secția contencios

administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește

competența de soluționare a cauzei privind S.L.P.V. Dolj, A.N.S.V.S.A.,

Guvernul României, Agenția Națională a Funcționarilor Publici, C.N.C.D. și

Statul Român (prin Ministerul Finanțelor Publice) în favoarea Tribunalului

Dolj.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 30 septembrie 2009.