ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 8623/2004
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 8623/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 12
ianuarie 2004, reclamanta S.E. a solicitat în contradictoriu cu Casa Județeană
de Pensii Cluj, anularea hotărârii nr. 11644 din 28 octombrie 2003, emisă de
pârâtă și recunoașterea calității de beneficiară a drepturilor prevăzute de
Legea nr. 189/2000, cu motivarea că în perioada septembrie 1940 - martie 1945 a
fost obligată să se refugieze, urmare a persecuțiilor etnice, din Cluj, la București.
Curtea de Apel Cluj, secția
comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 224 din 11
februarie 2004, a respins acțiunea reclamantei, pe considerentul că aceasta nu
îndeplinește una din condițiile esențiale prevăzute de Legea nr. 189/2000,
aceea de a fi cetățean român, la data depunerii cererii, pentru acordarea
acestor drepturi.
Împotriva acestei hotărâri a
declarat recurs, reclamanta.
În motivarea recursului, aceasta a
susținut că scopul legii fiind acela de a oferi reparații morale și materiale,
persoanelor persecutate din motive etnice, este lipsit de relevanță faptul că
ea a dobândit între timp cetățenia germană, din moment ce la data refugiului
avea cetățenie română.
Recursul este nefondat, pentru
următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 1 din
Legea nr. 189/2000, beneficiază de drepturile acordate de aceasta, „persoana,
cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6
septembrie 1940, la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuții din motive
etnice”.
De asemeni, art. 7 pct. 2 prevede o
nouă prelungire a termenului până la care se pot depune cererile pentru
stabilirea drepturilor prevăzute de lege, precizând că „cetățenilor români cu
domiciliul în străinătate” li se acordă posibilitatea să depună cererile, și
după data de 31 decembrie 2001.
Față de aceste prevederi legale,
rezultă că recurenta-reclamantă nu se încadrează în categoria persoanelor ce
pot beneficia de drepturile acordate de Legea nr. 189/2000, aceea a cetățenilor
români cu domiciliul în țară sau în străinătate, astfel încât recursul urmează
a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de S.E.
împotriva sentinței civile nr. 224 din 11 februarie 2004 a Curții de Apel Cluj,
secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 30 noiembrie 2004.