ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2750/2005

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 96/F din 13 iulie 2004, Curtea de Apel Brașov, secția comercială și de contencios administrativ, a admis acțiunea formulată de reclamantul A.M., în contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii Brașov și a anulat hotărârea nr. 3508 din 7 aprilie 2004, emisă de pârâtă, pe care a obligat-o să emită o nouă hotărâre prin care să constate calitatea acestuia, de beneficiar al art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, pentru perioada 26 martie 1942 - 6 martie 1945, cu acordarea drepturilor prevăzute de această lege, începând cu data de 1 ianuarie 2004. Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut, din întregul probatoriu administrat în cauză, că, reclamantul s-a născut în localitatea Sebiș, județul Arad, unde părinții săi se refugiaseră din localitatea de domiciliu, Ulmen, județul Sălaj, aflată în zona ocupată a Ardealului de Nord.

A mai reținut instanța că data nașterii reclamantului, 26 martie 1942, se încadrează în perioada de refugiu a părinților săi, astfel că și acesta are, prin urmare, același statut de refugiat, în sensul prevăzut de dispozițiile art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000. Împotriva sentinței a declarat recurs, pârâta Casa Județeană de Pensii Brașov, criticând-o ca fiind nelegală, întrucât instanța a interpretat și aplicat greșit, dispozițiile legale aplicabile în cauză. În motivare, s-a susținut că statutul de refugiat al părinților nu se poate transfera asupra copiilor născuți după refugiul acestora, întrucât acest statut este legat de persoana titularului. Recursul este nefondat. Prin art. 1 lit. c) din O.G.

nr. 105/1999, aprobat prin Legea nr. 189/2000, cu modificările și completările ulterioare și cu precizările din Normele aprobate prin H.G. nr. 127/2002, s-a prevăzut acordarea drepturilor compensatorii pentru persoanele care s-au aflat în situația de refugiat, fiind obligate să își schimbe domiciliul, în altă localitate, din motive etnice, nefiind prevăzută imperativ, înlăturarea de la beneficiul legii, a copiilor născuți ulterior strămutării părinților lor. Din verificarea actelor dosarului, Curtea constată că refugiul familiei reclamantului s-a produs ca urmare a ocupării Ardealului de Nord, astfel că acesta fiind născut în localitatea și în perioada de refugiu a părinților săi, a dobândit același statut de persoană refugiată, beneficiind de prevederile art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000.

Față de aceste considerente, urmează a se respinge prezentul recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Brașov împotriva sentinței nr. 96/F din 13 iulie 2004, pronunțată Curtea de Apel Brașov, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 aprilie 2005.