ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2953/2005

Asupra cererii de revizuire de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

La 4 octombrie 2004 S.I.P.A.M. a formulat

cerere de revizuire a deciziei nr. 76/R-CM din 14 septembrie 2004 pronunțată de

Curtea de Apel Pitești în contradictoriu cu intimații Centrul Bugetar nr. 1

Pitești și Căminul nr. 1 Pitești.

În motivarea cererii întemeiată pe art. 322

pct. 7 C. proc. civ. revizuientul a arătat, că decizia este potrivnică unui

număr de 26 de decizii pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție la 25

martie 2004.

Curtea de Apel Pitești sesizată de

revizuient, a declinat competența de soluționare a cererii de revizuire în

favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție prin sentința civilă nr. 24/F-CM

din 1 noiembrie 2004.

Examinând cererea se constată cele ce

succed.

Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul

Argeș în data de 21 mai 2003 S.I.P.A.M. a chemat în judecată pe pârâții Căminul

nr. 1 Pitești și Centrul Bugetar nr.1 Pitești pentru a fi obligați la

calcularea și plata corectă, a sporurilor și indemnizațiilor datorate în

conformitate cu prevederile H.G. nr. 281/1993, ale Legii nr. 128/1997 și ale

Contractului colectiv de muncă.

Tribunalul Argeș a pronunțat sentința

civilă nr. 458/CM- din 15 septembrie 2003 prin care a respins acțiunea reținând

în esență că reclamantul nu are calitate procesuală activă, față de dispozițiile

art. 28 alin. (2) din Legea nr. 54/2003, întrucât a formulat o acțiune în nume

propriu și nu în numele membrilor săi, care nu au fost nominalizați.

Recursul declarat împotriva acestei

sentințe, a fost respins prin decizia care face obiectul cererii de revizuire.

Instanța de recurs a constatat, că

dispozițiile art. 28 alin. (2) din Legea nr. 54/2003, care prevăd dreptul

organizațiilor sindicale de a formula acțiuni în justiție în numele membrilor

lor fără a avea nevoie de mandat expres din partea acestora, se întregesc cu

dispozițiile art. 222 C. muncii, care prevăd dreptul sindicatelor de a-și

reprezenta membrii la cererea acestora în cadrul conflictelor de drepturi.

Concomitent acțiunii soluționate în modul

arătat, reclamantul a formulat și alte acțiuni care au fost soluționate prin

respingere acesta declarând recurs în toate cazurile.

În funcție de modificările legislative

intervenite în timp în materia competenței instanțelor de judecată, parte din

recursuri cum este și cel din prezenta cauză, au fost soluționate de Curtea de

Apel Pitești, iar 26 recursuri au fost soluționate de către Înalta Curte de

Casație și Justiție.

Având de rezolvat aceeași problemă de

drept, cele două instanțe au pronunțat soluții esențial diferite.

Astfel, Curtea de Apel Pitești a respins

recursurile cu motivarea arătată mai sus, în timp ce instanța supremă a admis

cele 26 recursuri deduse judecății sale, a casat hotărârile date în primă

instanță și a trimis cauzele spre rejudecare Tribunalului Argeș, constatând,

spre deosebite de Curtea de Apel Pitești, că prin lege se recunoaște expres

sindicatului calitatea procesuală activă pentru apărarea drepturilor de natura

celor ce fac obiectul acțiunilor reclamantului care a precizat în acțiune că a

acționat în numele salariaților depunând tabelul cu numele acestora.

Așa cum s-a arătat, decizia

împotriva căreia s-a formulat revizuirea a rezolvat diferit aceeași problemă de

drept față de rezolvarea dată și de instanța supremă.

Asemenea situație, nu constituie o

condiție suficiență pentru admiterea cererii de revizuire.

Revizuirea pentru contrarietate de

hotărâri este admisibilă numai dacă sunt îndeplinite cumulativ mai multe

condiții între care și aceea că hotărârea potrivnică, a cărei anulare se cere,

să fi nesocotit puterea lucrului judecat dată de o altă hotărâre, ambele fiind

pronunțate în una și aceeași pricină, între aceleași părți, având aceeași

calitate.

Astfel, deși în fiecare proces

revizuientul a avut calitate de reclamant, a acționat în interesul unor grupuri

de membrii de sindicat diferite, iar calitatea de pârâți au avut unități de

învățământ diferite fiecare dosar fiind format în funcție de școlile la care

aveau locurile de muncă acei membri de sindicat și de centrele bugetare care

calculau și stabileau drepturile salariale concrete.

Prin urmare soluțiile diferite au

fost date în cauze doar asemănătoare, dar distinct în privința părților,

hotărârea dată în fiecare dosar producând efecte numai între părțile din acel

dosar, neavând autoritate de lucru judecat asupra altor pricini similare numai

prin obiect și cauză.

A admite contrariul ar însemna ca

instanța de revizuire să se transforme într-o instanță de control judiciar și

să aprecieze care din hotărârile contrare sunt greșite, ceea ce excede

competenței sala limitate la anularea hotărârii care încalcă autoritatea

lucrului judecat dată de o hotărâre anterioară, fără a face alte aprecieri.

Față de aceste considerente cererea

de revizuire urmează a fi respinsă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge cererea de revizuire formulată de S.I.P.A.M.

împotriva deciziei civile nr. 76/A-CM din 14 septembrie 2004 a Curții de Apel

Pitești.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 13 aprilie 2005.