ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7162/2004

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la data de 16 iulie 2003, reclamanta SC G.I. SA Târgu Secuiesc a chemat în judecată Ministerul Finanțelor Publice, solicitând anularea deciziei nr. 185 din 13 iunie 2003, prin care pârâtul a dispus suspendarea soluționării cauzei, pentru suma de 5.835.523.331 lei, până la soluționarea definitivă a laturii penale și a respins ca fără obiect, contestația, pentru suma de 319.206.888 lei. În motivarea cererii, reclamanta a arătat că măsura suspendării soluționării contestației este de natură a-i aduce prejudicii însemnate, societatea aflându-se în situația de a fi executată silit pentru o sumă foarte mare, fără a avea posibilitatea de a-și formula apărările față de măsurile dispuse prin procesul-verbal de control.

Prin sentința nr. 6 din 16 ianuarie 2004, Curtea de Apel Brașov, secția comercială și de contencios administrativ, a admis în parte acțiunea, a anulat parțial decizia nr. 185 din 13 iunie 2003, cu privire la suspendarea soluționării contestației și a dispus trimiterea cauzei, la Ministerul Finanțelor Publice, pentru soluționarea contestației, referitor la suma de 5.835.523.331 lei. Prin aceeași hotărâre, instanța a menținut dispozițiile actului administrativ contestat, pentru suma de 319.206.888 lei. Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut că măsura suspendării nu se mai justifică, întrucât faptele de înșelăciune pentru care au fost sesizate organele de urmărire penală, nu au legătură cu activitatea societății reclamante.

Împotriva sentinței au declarat recurs, Ministerul Finanțelor Publice și Direcția Generală a Finanțelor Publice Covasna, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Astfel, pârâții, invocând prevederile art. 19 alin. (2) C. proc. pen., au arătat că măsura de suspendare dispusă, se justifică și în prezent, întrucât procesul penal, privind pe administratorul societății, P.T., nu a fost soluționat definitiv. Examinând cauza, în raport cu motivul invocat și având în vedere și prevederile art. 304 și 304 1 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare. Potrivit art. 10 din O.U.G. nr. 13/2001, se poate dispune prin decizie motivată, suspendarea soluționării cauzei, atunci când există indiciile săvârșirii unei infracțiuni a cărei constatare ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra soluției ce urmează să fie dată în procedura administrativă.

Din actele dosarului rezultă că față de actul de control trimis de organele financiare, Parchetul Național Anticorupție - Serviciul Anticorupție Brașov a dispus neînceperea urmăririi penale și declinarea competenței, în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov, iar această instituție efectuează cercetări, faptele neavând legătură cu activitatea reclamantei. În consecință, nefiind îndeplinită condiția prevăzută de art. 10 din O.U.G. nr. 13/2001, sentința instanței de fond este legală și temeinică, măsura suspendării soluționării cauzei nemaifiind justificată. În raport cu cele expuse mai sus, Curtea va respinge recursul declarat în cauză, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Covasna, în nume propriu și al Ministerului Finanțelor Publice, împotriva sentinței civile nr. 6/F din 16 ianuarie 2004 a Curții de Apel Brașov, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 septembrie 2004.