ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1191/2006

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Cluj, la 18 iulie 2005, reclamantul K.C. a solicitat anularea hotărârii nr. 16.301

din 24 februarie 2005, emisă de pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj, recunoașterea

calității de refugiat în perioada septembrie 1940 - martie 1945 și acordarea

drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000, începând cu data de 1 noiembrie

2004.

Prin sentința civilă nr. 663 din 19

octombrie 2005, Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ

și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamantul K.C. și a anulat hotărârea

nr. 16.301 din 24 februarie 2005, emisă de pârâta Casa Județeană de Pensii

Cluj.

A obligat pârâta să-i recunoască

reclamantului, statutul de persoană refugiată pentru perioada 15 decembrie 1940

- 6 martie 1945 și să-i acorde drepturile bănești prevăzute de Legea nr. 189/2000,

începând cu data de 1 decembrie 2004.

Pentru a pronunța această soluție,

instanța de fond a reținut că reclamantul și familia sa au fost nevoiți să se

refugieze ca urmare a persecuțiilor asupra etnicilor maghiari din localitatea Săvădisla.

Împotriva sentinței civile

sus-menționate a declarat recurs, Casa Județeană de Pensii Cluj, care a

motivat, în esență, că nu se poate concluziona că persecuția etnică a fost cea

care a determinat schimbul domiciliului, în condițiile în care s-a dovedit că

schimbul de domiciliu a avut loc dintr-o localitate liberă, pe un teritoriu

ocupat, situație care nu poate fi considerată ca o persecuție din motive

etnice.

Recursul este nefondat.

Din probele administrate în cauză

rezultă că reclamantul, împreună cu familia sa, a fost nevoit să se refugieze

din Săvădisla, la Cluj, deoarece au existat persecuții etnice, în concret familia

sa a fost persecutată de către legionari că au vorbit în limba maghiară, au

fost amenințați și îndemnați să părăsească teritoriul României.

În consecință, în mod întemeiat a reținut

instanța de fond, calitatea de refugiat a reclamantului, ca urmare a

persecuțiilor de natură etnică.

Față de cele ce preced, recursul declarat

se vădește nefondat și urmează a fi respins, în temeiul art. 312 C. proc. civ., menținându-se sentința criticată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge

recursul declarat de Casa Județeană

de Pensii Cluj împotriva sentinței civile nr. 663 din 19 octombrie 2005 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 6 aprilie 2006.