ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 839/2006
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 839/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data
de 9 august 2005, reclamanta B.O. a solicitat anularea hotărârii nr. 17783 din
15 iunie 2005, emisă de Casa Județeană de Pensii Cluj și recunoașterea
calității de beneficiară a Legii nr. 189/2000, motivând că a avut statutul de
persoană refugiată din motive etnice, fiind născută în timpul refugiului
părinților săi.
Curtea de Apel Cluj, secția
comercială, de contencios administrativ și fiscal, a pronunțat sentința civilă
nr. 644 din 12 octombrie 2005, prin care a admis acțiunea, a anulat hotărârea
nr. 17783 din 15 iunie 2005, emisă de pârâtă și a obligat-o pe aceasta să
recunoască reclamantei, calitatea de beneficiară a prevederilor art. 1 lit. c)
din Legea nr. 189/2000.
Hotărând astfel, instanța de fond a
reținut că reclamanta s-a născut la data de 13 august 1942, dată la care
părinții săi erau refugiați, din motive etnice, din localitatea de domiciliu și
a dobândit, prin naștere, statutul de refugiată, îndeplinind condițiile
prevăzute de art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, pentru acordarea
drepturilor recunoscute prin această lege.
Împotriva acestei sentințe a
declarat recurs, pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj, solicitând casarea
hotărârii și respingerea acțiunii formulate de B.O.
Recurenta a susținut că hotărârea
instanței de fond este lipsită de temei legal, în condițiile în care Legea nr.
189/2000 și H.G. nr. 127/2002 nu cuprind prevederi referitoare la persoanele
care s-au născut în perioada de strămutare a părinților lor, iar intimata nu se
încadrează în categoriile de persoane stabilite expres și limitativ prin
dispozițiile legale sus menționate.
Recursul este nefondat.
Conform art. 1 din O.G. nr.
105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile
acesteia, persoana, cetățean român, care, în perioada regimurilor instaurate cu
începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit
persecuții etnice, după cum urmează: lit. c) a fost strămutată în altă
localitate, decât cea de domiciliu.
Prin Normele de aplicare a
ordonanței, aprobate prin H.G. nr. 127/2000, în art. 2, persoanelor strămutate
în altă localitate, decât cea de domiciliu, le-au fost asimilate și cele
expulzate, refugiate, precum și cele care au făcut obiectul unui schimb de
populație, ca urmare a unui tratat bilateral.
Cum strămutarea din localitatea de
domiciliu, în alta, pe criterii etnice, este o modalitate de persecuție etnică,
ce durează pe toată durata strămutării, în mod legal, instanța a apreciat că și
copilul născut în localitatea în care părinții au fost strămutați, are același
statut ca aceștia, perioada fiind de la data nașterii lui și până la data
retrocedării pământului românesc.
Situația de refugiată a rezultat din
probele administrate în cauză, respectiv declarațiile martorilor F.C. și M.M.,
copia certificatului nr. C-150 din 28 februarie 2003, precum și copiile actelor
de stare civilă ale reclamantei.
Interpretarea dată de instanță este
legală și nu adaugă la lege.
În consecință, soluția instanței
fiind temeinică și legală, recursul se privește ca nefondat și, în baza art.
312 C. proc. civ., urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de pârâta
Casa Județeană de Pensii Cluj împotriva sentinței civile nr. 644 din 12 octombrie
2005 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și
fiscal, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 14 martie 2006.