ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3187/2007

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința nr. 2162 din

26 martie 2007, Tribunalul Comercial Cluj a admis în parte acțiunea formulată

de reclamanta SC P.I. SRL Dej și a constatat nulitatea absolută a contractului

de vânzare, cumpărare încheiat la 5 noiembrie 2004 prin care Primăria

Municipiul Dej a vândut SC R.I. SRL spațiul comercial situat în Dej; a obligat

pârâtul Municipiul Dej să restituie reclamantei suma de 89.250 RON reprezentând

preț și suma de 15.347 RON reprezentând dobânda legală calculată pentru

perioada 15 ianuarie 2005 – 15 ianuarie 2007, la prețul de 89.250 RON, cu

cheltuieli aferente contractului în sumă de 6.800 RON și cu cheltuieli de

judecată în sumă de 8.484 RON.

Prin decizia nr. 159 din 6

iulie 2007, Curtea de Apel Cluj a anulat, ca netimbrat, apelul declarat de

pârâtul Municipiul Dej, cu cheltuieli de judecată în apel în sumă de 2.000 lei.

Împotriva deciziei

pronunțate în apel a declarat recurs pârâtul Municipiul Dej, întemeiat pe

motivele prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și arătând că apelul a fost

timbrat.

Recurentul a solicitat

admiterea recursului, casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre

rejudecare la „instanța de fond”.

Recursul pârâtului

Municipiul Dej este nefondat pentru considerentele ce se vor arăta în

continuare.

Curtea de Apel Cluj, prin

decizia nr. 159 din 6 iulie 2007, a anulat, ca netimbrat, apelul pârâtului

Municipiul Dej, reținând, în mod corect, în motivarea soluției date că,

apelantul, pârât, deși legal citat pentru termenul de la 6 iulie 2007 cu

mențiunea de a depune taxa de timbru și timbru judiciar, nu s-a conformat

acestei obligații, așa încât instanța de apel în mod just a dat eficiență

dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, potrivit cărora neîndeplinirea

obligației de plată a taxelor judiciare de timbru până la termenul stabilit se

sancționează cu anularea cererii.

Instanța de apel nu putea

lua în considerare adresa apelantului, pârât, aflată la dosarul de apel,

potrivit căreia a fost depusă taxa judiciară de timbru și timbru judiciar,

îndeplinirea obligației de timbrare având caracterul unei simple afirmații, nefiind,

în fapt, probată cu înscrisuri, ceea ce rezultă și din rezoluția președintelui

completului de judecată, datată 6 iulie 2007, deci, termenul de judecată a

apelului, conform căreia „prezentul script a sosit pe fax astăzi, neînsoțit de

dovada achitării taxei de timbru; până la sfârșitul programului, orele 15,30,

nu s-a depus dovada nici prin fax, nici prin registratura instanței”.

Mai mult, sus-menționata

adresă, în original, aflată la dosarul apelului, poartă data de primire la

Curtea de Apel Cluj 11 iulie 2007, deci, ulterior pronunțării deciziei atacate

cu recurs, pe cale de consecință, fiind nerelevantă în atare situație, ca și

chitanțele datate 18 aprilie 2007, aflate la dosarul de apel, ce confirmă

efectuarea a două plăți în sumă totală de 10 lei (!!!) reprezentând taxe

judiciare de timbru.

Așa fiind, Înalta Curte

urmează să respingă recursul declarat de pârâtul Municipiul Dej, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat

de pârâtul Municipiul Dej împotriva deciziei nr. 159 din 6 iulie 2007 a Curții

de Apel Cluj, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 17 octombrie 2007.