ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 846/2013
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 846/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra conflictului de competență constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj la data de 2 februarie 2011, reclamantul M.L.D.D. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a Ministerului Administrației și Internelor, anularea Deciziei de pensie nr. 157072 din 27 decembrie 2010 și menținerea drepturilor de pensie stabilite prin Decizia nr. 157072 din 19 octombrie 2010, precum și plata sumei reprezentând diferența dintre pensii, cu dobânda legală. Tribunalul Dolj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, prin Sentința nr. 3337 din 9 martie 2011 a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu de instanță. A declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.
S-a reținut că în speță se contestă o decizie emisă de un alt organ decât C.N.P.A.S. sau casele teritoriale de pensii, astfel încât instanța competentă să soluționeze litigiul, în raport de prevederile art. 156 teza a doua din Legea nr. 19/2000, este cea de la domiciliul sau sediul pârâtului, respectiv Tribunalul București. Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, prin Sentința civilă nr. 8178 din 10 octombrie 2012 a admis excepția necompetenței teritoriale. A declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj. A constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea soluționării acestuia.
S-a reținut, față de prevederile art. 154 din Legea nr. 263/2010, act normativ în vigoare la data sesizării Tribunalului Dolj, că aparține instanței în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau reședința reclamantului, competența soluționării cererii. Raportându-se și la dispozițiile art. 725 alin. (1) C. proc. civ., care reprezintă dreptul comun în materie și având în vedere că pentru stabilirea competenței teritoriale prezintă interes legea de procedură în vigoare la momentul sesizării instanței, care a modificat norma de competență reglementată prin art. 156 din Legea nr. 19/2000, lege care de altfel a fost abrogată odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010, Tribunalul București a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Tribunalului Dolj, în circumscripția căruia se află domiciliul reclamantului.
Regulatorul de competență urmează a fi pronunțat în favoarea Tribunalului Dolj, în considerarea argumentelor ce succed. În stabilirea instanței competentă teritorial să soluționeze prezenta cauză, trebuie corect interpretate dispozițiile legale ce vizează aplicarea legilor în timp, în funcție de succesiunea acestora. Astfel, este adevărat că art. 156 din Legea nr. 19/2000, în vigoare la data emiterii deciziei a cărei anulare se solicită, prevedea că se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul reclamantul, cererile îndreptate împotriva C.N.P.A.S. sau împotriva caselor teritoriale de pensii, celelalte cereri adresându-se instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul pârâtul.
Textul menționat mai sus a fost însă abrogat expres prin art. 196 lit. a) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Prin dispozițiile cuprinse la art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 s-a reglementat competența de soluționare a cererilor îndreptate împotriva C.N.P.P., a caselor teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale, prevăzându-se că acestea se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul ori sediul reclamantul. Aceste prevederi reprezintă o derogare de la dispozițiile alin. (2) al textului de lege menționat, conform cărora "celelalte cereri se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul pârâtul", de natură a facilita accesul la instanță al persoanelor îndreptățite.
Trebuie precizat totodată că față de dispozițiile legii vechi, Legea nr. 263/2010 a introdus noțiunea de case de pensii sectoriale, care sunt, de fapt, succesoarele de drept ale fostelor structuri organizatorice responsabile cu pensiile din Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Administrației și Internelor (în prezent Ministerul Afacerilor Interne) și Serviciul Român de Informații, structuri care au fost desființate și ale căror atribuții, potrivit art. 135 din lege, sunt stabilite prin hotărâre de Guvern. În ceea ce privește aplicabilitatea prevederilor Legii nr. 263/2010 unei acțiuni formulate după intrarea actului normativ în vigoare, dar care privește o decizie emisă în baza legii vechi, respectiv Legea nr. 119/2010, se reține că potrivit art. 725 alin. (1) C. proc.
civ., care reprezintă dreptul comun în materie (art. 156 din Legea nr. 263/2010 stipulează că prevederile legii, referitoare la jurisdicția asigurărilor sociale, se completează cu dispozițiile Codului de procedură civilă), dispozițiile legii noi de procedură se aplică din momentul intrării ei în vigoare, inclusiv proceselor în curs de judecată începute sub legea veche, precum și executărilor silite începute sub acea lege. În considerarea celor ce preced, având în vedere că reclamantul are inclusiv domiciliul procesual ales în județul Dolj, competența soluționării acțiunii formulată de acesta revine Tribunalului Dolj.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 februarie 2013. Procesat de GGC - GV
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.