ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 16.10.2013

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3337/2013

HOTĂRÂRE
16.10.2013
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3337/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Deliberând,

în condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra conflictului de competență,

constată următoarele:

Prin cererea

înregistrată pe rolul Tribunalului Hunedoara sub nr. 2201/97/2011,

contestatorul B.L.D., prin Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate în

Rezervă și în Retragere, cu sediul în Deva, str. Avram Iancu, Bloc H, mezanin,

județul Hunedoara a solicitat, în contradictoriu cu intimații Ministerului

Apărării Naționale, Casa de Pensii a Ministerului Apărării Naționale și Casa

Sectorială de Pensii a Ministerului Apărării Naționale, ca prin hotărârea ce se

va pronunța să se dispună anularea deciziei de pensie nr. 60660 din 31

decembrie 2010 emisă de intimată și menținerea pensiei stabilite anterior,

plata diferențelor de pensie cu dobânda legală aferentă.

Prin

sentința civilă nr.1346/LM/2011 din 06 iunie 2011, Tribunalul Hunedoara, Secția

litigii de muncă și asigurări sociale a admis excepția necompetenței

teritoriale invocată din oficiu, declinând competența de soluționare a contestației

în favoarea Tribunalului București, în temeiul dispozițiilor art.156 din Legea

nr. 19/2000.

După

declinare, cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a

VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, sub nr. 553/3/2012, la data de

09 ianuarie 2012.

La

termenul de judecată din data de 05 iunie 2013, instanța a rămas în pronunțare

asupra excepției necompetenței teritoriale a Tribunalului București invocată

din oficiu.

Prin

sentința civilă nr. 5851 din 05 iunie 2013, Tribunalul București a admis

excepția necompetentei teritoriale și a declinat competenta de soluționare a

cauzei în favoarea Tribunalului Hunedoara.

În

motivarea hotărârii, tribunalul a reținut că pricina a fost înregistrată la

Tribunalul Hunedoara la data de 11 februarie 2011, ori începând cu data de 1

ianuarie 2011 a intrat în vigoare legea nr. 263/2010, care la art.154 alin. (1)

prevede că cererile îndreptate împotriva casei naționale de pensii publice, a

caselor teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale se

adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul

reclamantul.

Instanța

a constatat că noul text de lege, respectiv art.154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010

prevede o competență teritorială exclusivă, respectiv la domiciliul sau sediul

reclamantului, indiferent că cererea de chemare în judecată a fost îndreptată

împotriva casei naționale de pensii publice, a caselor teritoriale de pensii

sau împotriva caselor de pensii sectoriale, norma fiind una imperativă de la

care părțile nu pot face derogare. Cum prezenta acțiune a fost introdusă

inițial la data de 11 februarie 2011 când deja era în vigoare Legea nr. 263/2010,

iar reclamantul are domiciliul în Hunedoara, competența teritorială exclusivă

revine Tribunalului Hunedoara.

Constatând

intervenit conflictul negativ de competență, Tribunalul București, în conformitate

cu art. 22 alin. (3) C. proc. civ. a înaintat cauza Înaltei Curții de Casație

și Justiție în vederea soluționării acestuia.

Cu

privire la conflictul negativ de competență Înalta Curte reține următoarele:

Cererea

dedusă judecății este o contestație împotriva deciziei de recalculare a pensiei

în baza Legii nr. 119/2010, emisă de o casă sectorială de pensii, și anume Casa

de pensii din cadrul Ministerului Apărării Naționale.

Decizia

contestată a fost emisă la data de 31 decembrie 2010, iar sesizarea instanței

s-a făcut la data de 11 februarie 2011.

La

data emiterii deciziei contestate era în vigoare Legea nr. 19/2000, care prin

art. 156 prevedea că „Cererile îndreptate împotriva casei naționale de pensii

și asigurări sociale sau împotriva caselor teritoriale de pensii se adresează

instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul

reclamantul. Celelalte cereri se adresează instanței în a cărei rază

teritorială își are domiciliul sau sediul pârâtului”.

Legea

nr. 19/2000 a fost însă abrogată odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, respectiv începând cu data de 01

ianuarie 2011, conform dispozițiilor art. 196 lit. a) din Legea nr. 263/2010.

Prin

urmare, la data sesizării instanței, și anume 11 februarie 2011, era în vigoare

Legea nr. 263/2010, care cuprinde dispoziții privitoare la competență în art. 154.

Astfel,

potrivit alin. (1) al art. 154 din Legea nr. 263/2010, „Cererile îndreptate

împotriva casei naționale de pensii publice, a caselor teritoriale de pensii

sau împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează instanței în a cărei

rază teritorială își are domiciliul sau sediul reclamantul", iar potrivit

alin. (2) al aceluiași articol, „Celelalte cereri se adresează instanței în a

cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul pârâtul.”

Rezultă

că, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010, competența teritorială

de soluționare a cererilor cu privire la deciziile emise de casele de pensii

sectoriale, care sunt fostele case de pensii ale Ministerului Apărării

Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de

Informații, s-a modificat în sensul că aceste cereri se soluționează de către

instanța de la domiciliul reclamantului.

Raportat

la dispozițiile art. 725 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora normele de

procedură civilă sunt de imediată aplicare, se reține că norma de competență

aplicabilă în cauză este cea cuprinsă în art. 154 din Legea nr. 263/2010, în

vigoare la data sesizării instanței.

Cum,

în speță, instanța a fost învestită cu o cerere împotriva unei case de pensii

sectoriale, iar potrivit art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2007, o astfel de

cerere se adresează instanței de la domiciliul reclamantului, instanța

competentă teritorial să judece pricina este cea de la domiciliul

reclamantului, respectiv Tribunalul Hunedoara.

ÎN

D E C

I D E

Stabilește

competența de soluționare în favoarea Tribunalului Hunedoara.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 16 octombrie 2013.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2013-11-13
0,98
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3953/2013
Deliberând, în condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra conflictului de competență de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Hunedoara la data de 28 februarie 2011 sub nr. 2211/97/2011, contestatoarea F
ÎCCJ 2013-11-13
0,98
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3956/2013
Deliberând, în condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra conflictului de competență de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Hunedoara la data de 24 februarie 2011 sub nr. 2132/97/2011, contestatorul L.
ÎCCJ 2013-12-10
0,97
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5754/2013
Deliberând, în condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra conflictului de competență de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată inițial pe rolul Tribunalului Hunedoara, secția litigii de muncă și asigurări sociale la data de 4
ÎCCJ 2013-11-05
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5026/2013
Asupra conflictului de competență, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Hunedoara la data de 22 februarie 2011, contestatorul S.P.M. a chemat în judecată pe intimații Ministerul Apărării Naționale și Casa d
ÎCCJ 2013-11-19
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5348/2013
Asupra conflictului de competență, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Hunedoara la data de 22 februarie 2011, contestatorul F.N. a chemat în judecată pe intimații sus-menționați, solicitând instanței ca,
Sursă