ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4484/2013

Asupra cauzei civile de față, constată următoarele: Prin contestația înregistrată pe rolul Tribunalului București, sub nr. 40882/3 din 23 mai 2011, contestatorul M.D. a chemat în judecată pe pârâtul Ministerului Apărării Naționale - Direcția Financiar Contabilă - Secția Pensii Militare, solicitând anularea Deciziei de pensionare nr. 011748 din 12 mai 2008 și emiterea unei noi decizii de stabilire a pensiei militare, sub sancțiunea amenzii de 20% din salariul minim pe economie/zi de întârziere aplicată conducătorului intimatei și obligarea pârâtului la daune interese.

Prin Sentința nr. 10729 din 04 decembrie 2012, Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, și-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj, reținând că în stabilirea competenței sunt aplicabile dispozițiile art. 154 (1) Legea nr. 263/2010 "Cererile îndreptate împotriva C.N.P.P., a caselor teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul ori sediul reclamantul", întrucât Legea nr. 263/2010 a intrat în vigoare la data de 01 ianuarie 2011, astfel că dispozițiile legii noi sunt aplicabile, cererea fiind înregistrată pe rolul instanței la 23 mai 2011. Învestit prin declinare, Tribunalul Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, prin Sentința civilă nr. 10067 din 10 iunie 2013 și-a declinat, la rândul său, competența în favoarea primei instanțe sesizate, Tribunalul București și, constatând ivit conflict negativ de competență, a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru pronunțarea regulatorului de competență.

Pentru a hotărî astfel, această din urmă instanță a reținut că, potrivit prevederilor art. 154 cererile îndreptate împotriva C.N.P.P. a caselor teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul reclamantul. Celelalte cereri se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are sediul pârâtul. S-a apreciat că în cazul de față, cererea de chemare în judecată este formulată împotriva Ministerului Apărării Naționale și nu împotriva Casei Sectoriale de Pensii din cadrul acestui minister, situație în care sunt aplicabile prevederile art. 154 alin. (2) în materia competenței teritoriale, astfel că, în raport de norma de competență instituită prin legea nouă, cuprinsă în art. 154 din Legea nr. 263/2010, competența de soluționare a cauzei revine instanței de la domiciliul reclamantului, în speță, Tribunalului București.

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 22 alin. (3) raportat la art. 20 pct. 2 C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele: În stabilirea instanței competente teritorial să soluționeze prezenta cauză se pune problema interpretării dispozițiilor legale incidente și aplicarea legilor în timp, în funcție de succesiunea acestora. Prin dispozițiile cuprinse la art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 s-a reglementat competența de soluționare a cererilor îndreptate împotriva C.N.P.P., a caselor teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale, prevăzându-se că acestea se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul ori sediul reclamantul.

Aceste prevederi reprezintă o derogare de la dispozițiile alin. (2) al textului de lege menționat, conform cărora "celelalte cereri se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul pârâtul", de natură a facilita accesul la instanță al persoanelor îndreptățite. Trebuie precizat, totodată, că față de dispozițiile legii vechi, Legea nr. 263/2010 a introdus noțiunea de case de pensii sectoriale, iar legea nouă conține o dispoziție specială prin textul de la art. 132 alin. (2), în sensul că acestea sunt, de fapt, succesoarele de drept ale fostelor structuri organizatorice responsabile cu pensiile din Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Administrației și Internelor (în prezent, Ministerul Afacerilor Interne) și Serviciului Român de Informații, structuri care au fost desființate și a căror activitate este coordonată metodologic de C.N.P.P., potrivit art. 132 alin. (3) din Legea nr. 263/2010.

În consecință, Direcția Financiar-Contabilă - Secția Pensii Militare din cadrul Ministerului Apărării Naționale a fost succedată, în temeiul legii, de Casa de pensii sectorială din cadrul aceluiași minister. Față de cele reținute, Înalta Curte urmează ca, în baza art. 22 alin. (3) și (5) C. proc. civ., să stabilească competența judecării cauzei în favoarea Tribunalului Cluj, în a cărui rază teritorială se află domiciliul reclamantului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11 octombrie 2013. Procesat de GGC - GV