ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5171/2013
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5171/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Deliberând, în
condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra conflictului de competență de față,
constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată în data de 11
iunie 2012 la Judecătoria Buftea sub nr. 6932/94/2012, petenta SC A.C. SRL a
contestat procesele-verbale de contravenție seria R12 nr. 0327325 din 15 mai
2012 și seria R12 nr. 0338259 din 21 mai 2012 emise de intimata Compania
Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA - CESTRIN, prin
care a fost amendată cu suma totală de 500 RON, pentru încălcarea prevederilor
art. 8 alin. (3) din O.G. nr. 15/2002.
Judecătoria Buftea,
prin Sentința civilă nr. 1807 din 27 martie 2013, a scos cauza de pe rol și a
înaintat-o Judecătoriei Cornetu, considerând că nu este competentă teritorial
să soluționeze cauza, raportat la dispozițiile art. 32 alin. (2) din O.G. nr.
2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Cauza a fost
înregistrată pe rolul Judecătoriei Cornetu, la data de 09 aprilie 2013 și, prin
Sentința civilă nr. 4186 din 28 mai 2013, Judecătoria Cornetu a scos cauza de
pe rol și a trimis-o Judecătoriei Câmpina, în temeiul dispozițiilor art. XXIII
alin. (1) din Legea nr. 2/2013.
Judecătoria Câmpina,
prin Sentința nr. 2020 din 11 septembrie 2013, în raport de dispozițiile art.
10
1
din O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și
a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, astfel cum
a fost modificată prin Legea nr. 2 din 01 februarie 2013, competența de
soluționarea a plângerii împotriva procesului-verbal de constatare a
contravenției aparține instanței de la domiciliul contravenientului, în speță,
Judecătoria Cornetu.
Cu privire la
conflictul negativ de competență, Înalta Curte reține următoarele:
Obiectul cauzei de
față îl reprezintă plângerea contravențională prin care au fost contestate
procesele-verbale de constatare și sancționare a contravenției seria R12 nr.
0327325 din 15 mai 2012 și seria R12 0338259 din 21 mai 2012 întocmite de
intimata C.N.A.D.N.R. - S.A.
Prin aceste
procese-verbale încheiate la datele de 15 mai 2012, respectiv 21 mai 2012, la
sediul agentului constatator, s-a reținut că la datele de 06 aprilie 2012,
respectiv 16 mai 2012, în locul Autostrada A2 km 12+450 m, Glina, județul
Ilfov, vehiculul cu nr. de înmatriculare X, aparținând SC A.C. SRL ar fi
circulat fără a deține rovinietă valabilă, proba făcându-se cu imaginea foto.
Potrivit
dispozițiilor art. 32 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al
contravențiilor, competența soluționării plângerii împotriva procesului-verbal
de constatare a contravenției și aplicare a sancțiunii aparține judecătoriei în
a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția.
Legea nr. 2/2013
privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și
pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de
procedură civilă, aduce modificări O.G. nr. 2/2001, prin art. III alin. (2)
care introduce după art. 10 din O.G. nr. 15/2002, art. 10
1
:
"prin derogare de la dispozițiile O.G. nr. 2/2001 (...) plângerea,
însoțită de copia procesului-verbal de constatare a contravenției, se introduce
la judecătoria în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul
contravenientul."
Această normă de
competență teritorială derogatorie de la dispozițiile O.G. nr. 2/2001 este
cuprinsă în Secțiunea a 2-a din Legea nr. 2/2013, ce poartă denumirea de Modificarea
și completarea unor acte normative în materie contravențională și în materia
contenciosului administrativ și fiscal, legiuitorul făcând așadar, distincția
între cele două materii.
Însă, potrivit
dispozițiilor art. XXIII alin. (1) din Legea nr. 2/2013, cuprinse în capitolul
Dispoziții tranzitorii și finale: "procesele în primă instanță, precum și
căile de atac în materia contenciosului administrativ și fiscal, în curs de
judecată la data schimbării, potrivit dispozițiilor prezentei legi, a competenței
instanțelor legal învestite se judecă de instanțele devenite competente
potrivit prezentei legi."
De asemenea, alin.
(2) și (3) din art. XXIII precizează în mod detaliat la ce instanțe și la ce
cauze se referă alin. (1), respectiv: (2) "Recursurile aflate pe rolul
Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și
fiscal la data intrării în vigoare a prezentei legi și care, potrivit prezentei
legi, sunt de competența curților de apel, se trimit la curțile de apel"
și (3) "Procesele în curs de judecată în primă instanță în materia
contenciosului administrativ și fiscal aflate la data intrării în vigoare a
prezentei legi pe rolul curților de apel și care, potrivit prezentei legi, sunt
de competența tribunalelor se trimit la tribunale."
Drept urmare, din
interpretarea teleologică și sistematică a dispozițiilor legii, se constată că
art. XXIII din Legea nr. 2/2013 se referă în mod restrictiv la procesele în
materia contenciosului administrativ și fiscal, nu și în materie
contravențională.
Așadar, de vreme ce
art. XXIII nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la materia
contravențională, prevederile acestui text nu sunt aplicabile decât pentru
materia contenciosului administrativ și fiscal, chiar dacă materia
contravențiilor constituie dispoziții de drept public și nu de drept privat.
Totodată, prevederile Legii nr. 2/2013 se impun a fi interpretate în mod
unitar, deoarece prin acest act normativ se aduc modificări în mai multe
materii (procedură penală, contravenții, contencios administrativ și fiscal,
conflicte de muncă și asigurări sociale), iar dispozițiile art. XXIII alin. (1)
se referă doar la procesele în materia contenciosului administrativ și fiscal,
nefiind posibilă o interpretare extensivă, în sensul că ar fi aplicabile și proceselor
în alte materii.
Având în vedere
considerentele reținute, dispozițiile art. XXIII din Legea nr. 2/2013 se aplică
numai proceselor în materie contenciosului administrativ și fiscal, în timp ce
prevederile art. III din Legea nr. 2/2013 de modificare a O.G. nr. 15/2002 se
aplică plângerilor contravenționale formulate în temeiul acestei ordonanțe,
după intrarea în vigoare a Legii nr. 2/2013, nu și celor în curs de
soluționare.
Or, în speță,
plângerea contravențională a fost introdusă anterior adoptării Legii nr.
2/2013, respectiv la data de 11 iunie 2012. Locul săvârșirii contravențiilor
reținute în sarcina petentei a fost Autostrada A2 km 12+450 m, Glina, județul
Ilfov localitate situată în circumscripția Judecătoriei Cornetu, așa încât
această instanță este competentă să soluționeze cauza, potrivit art. 32 alin.
(1) din O.G. nr. 2/2001, având în vedere caracterul absolut al competenței
teritoriale reglementate în materie contravențională.
Față de cele ce
preced, soluționarea pricinii este de competența Judecătoriei Cornetu, în
favoarea căreia urmează a fi stabilită.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența
de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cornetu.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică astăzi, 8 noiembrie 2013.
Procesat de GGC - GV