ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5170/2013
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5170/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Deliberând, în
condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra conflictului de competență de față,
constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată în data de 25
aprilie 2012 la Judecătoria Buftea sub nr. 4945/94/2012, petenta SC W.P.S. SRL
a contestat procesul-verbal de contravenție seria R12 0155071 din 21 martie
2012 emis de intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din
România SA - CESTRIN, prin care a fost amendată cu suma totală de 750 RON,
pentru încălcarea prevederilor art. 8 alin. (3) din O.G. nr. 15/2002.
Judecătoria Buftea,
prin Sentința civilă nr. 5550 din 28 noiembrie 2012, a scos cauza de pe rol și
a înaintat-o Judecătoriei Cornetu, considerând că nu este competentă teritorial
să soluționeze cauza, raportat la dispozițiile art. 32 alin. (2) din O.G. nr.
2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Cauza a fost
înregistrată pe rolul Judecătoriei Cornetu, la data de 27 decembrie 2012 și,
prin Sentința civilă nr. 2916 din 22 aprilie 2013, Judecătoria Cornetu a scos
cauza de pe rol și a trimis-o Judecătoriei Constanța, în temeiul dispozițiilor
art. III coroborat cu art. XXIII alin. (1) din Legea nr. 2/2013.
Judecătoria
Constanța, prin Sentința nr. 10939 din 11 septembrie 2013, a constatat ivit
conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul la Înalta Curte de
Casație și Justiție, pentru a hotărî asupra acestuia, reținând incidența
prevederilor art. 32 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al
contravențiilor în stabilirea competenței soluționării cauzei.
Cu privire la
conflictul negativ de competență, Înalta Curte reține următoarele:
Obiectul cauzei de
față îl reprezintă plângerea contravențională prin care a fost contestat
procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției seria R12 0155071
din 21 martie 2012 întocmit de intimata C.N.A.D.N.R. - S.A.
Prin acest
proces-verbal încheiat la data de 21 martie 2012, la sediul agentului
constatator, s-a reținut că la data de 26 septembrie 2011, Autostrada A2 km
12+450 m, Glina, județul Ilfov, vehiculul cu nr. de înmatriculare X, aparținând
SC W.P.S. SRL ar fi circulat fără a deține rovinieta valabilă, proba făcându-se
cu imaginea foto.
Potrivit
dispozițiilor art. 32 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al
contravențiilor, competența soluționării plângerii împotriva procesului-verbal
de constatare a contravenției și aplicare a sancțiunii aparține judecătoriei în
a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția.
Legea nr. 2/2013
privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și
pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de
procedură civilă, aduce modificări O.G. nr. 2/2001, prin art. III alin. (2)
care introduce după art. 10 din O.G. nr. 15/2002, art. 10
1
:
"prin derogare de la dispozițiile O.G. nr. 2/2001 (...) plângerea,
însoțită de copia procesului-verbal de constatare a contravenției, se introduce
la judecătoria în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul
contravenientul".
Această normă de
competență teritorială derogatorie de la dispozițiile O.G. nr. 2/2001 este
cuprinsă în Secțiunea a 2-a din Legea nr. 2/2013, ce poartă denumirea de
Modificarea și completarea unor acte normative în materie contravențională și
în materia contenciosului administrativ și fiscal, legiuitorul făcând așadar,
distincția între cele două materii.
Însă, potrivit
dispozițiilor art. XXIII alin. (1) din Legea nr. 2/2013, cuprinse în capitolul
Dispoziții tranzitorii și finale: "procesele în primă instanță, precum și
căile de atac în materia contenciosului administrativ și fiscal, în curs de
judecată la data schimbării, potrivit dispozițiilor prezentei legi, a
competenței instanțelor legal învestite se judecă de instanțele devenite
competente potrivit prezentei legi."
De asemenea, alin.
(2) și (3) din art. XXIII precizează în mod detaliat la ce instanțe și la ce
cauze se referă alin. (1), respectiv: (2) "Recursurile aflate pe rolul
Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și
fiscal la data intrării în vigoare a prezentei legi și care, potrivit prezentei
legi, sunt de competența curților de apel, se trimit la curțile de apel"
și (3) "Procesele în curs de judecată în primă instanță în materia
contenciosului administrativ și fiscal aflate la data intrării în vigoare a
prezentei legi pe rolul curților de apel și care, potrivit prezentei legi, sunt
de competența tribunalelor se trimit la tribunale."
Drept urmare, din
interpretarea teleologică și sistematică a dispozițiilor legii, se constată că
art. XXIII din Legea nr. 2/2013 se referă în mod restrictiv la procesele în
materia contenciosului administrativ și fiscal, nu și în materie
contravențională.
Așadar, de vreme ce
art. XXIII nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la materia
contravențională, prevederile acestui text nu sunt aplicabile decât pentru
materia contenciosului administrativ și fiscal, chiar dacă materia
contravențiilor constituie dispoziții de drept public și nu de drept privat.
Totodată, prevederile Legii nr. 2/2013 se impun a fi interpretate în mod
unitar, deoarece prin acest act normativ se aduc modificări în mai multe
materii (procedură penală, contravenții, contencios administrativ și fiscal,
conflicte de muncă și asigurări sociale), iar dispozițiile art. XXIII alin. (1)
se referă doar la procesele în materia contenciosului administrativ și fiscal,
nefiind posibilă o interpretare extensivă, în sensul că ar fi aplicabile și
proceselor în alte materii.
Având în vedere
considerentele reținute, dispozițiile art. XXIII din Legea nr. 2/2013 se aplică
numai proceselor în materia contenciosului administrativ și fiscal, în timp ce
prevederile art. III din Legea nr. 2/2013 de modificare a O.G. nr. 15/2002 se
aplică plângerilor contravenționale formulate în temeiul acestei ordonanțe,
după intrarea în vigoare a Legii nr. 2/2013, nu și celor în curs de
soluționare.
Or, în speță,
plângerea contravențională a fost introdusă anterior adoptării Legii nr.
2/2013, respectiv la data de 25 aprilie 2012. Locul săvârșirii contravenției
reținute în sarcina petentei a fost Autostrada A2 km 12+450 m, Glina, județul
Ilfov localitate situată în circumscripția Judecătoriei Cornetu, așa încât
această instanță este competentă să soluționeze cauza, potrivit art. 32 alin.
(1) din O.G. nr. 2/2001, având în vedere caracterul absolut al competenței
teritoriale reglementate în materie contravențională.
Față de cele ce
preced, soluționarea pricinii este de competența Judecătoriei Cornetu, în
favoarea căreia urmează a fi stabilită.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența
de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cornetu.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică astăzi, 8 noiembrie 2013.
Procesat de GGC - GV