ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6384/2013

Asupra conflictului

negativ de competență de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin plângerea contravențională înregistrată

la data de 2 iulie 2012 pe rolul Judecătoriei Craiova, petentul F.M.V. a

solicitat anularea procesului-verbal de contravenție din data de 12 iunie 2012

emisă de intimată.

În motivarea plângerii,

petentul a arătat, în esență, că procesul-verbal este netemeinic și nelegal.

instanțe aflate în conflict

Prin sentința civilă nr.

14564 din 16 octombrie 2012, Judecătoria Craiova a admite excepția

necompetenței teritoriale a Judecătoriei Craiova și a declinat competența de

soluționare a plângerii contravenționale în favoarea Judecătoriei Brezoi, jud.

Vâlcea.

Pentru a pronunța

această soluție, Judecătoria Craiova a reținut că, potrivit art. 32 alin. (2)

din O.G. nr. 2/2001, plângerea contravențională se soluționează de instanța în

a cărei circumscripție teritorială a fost săvârșită contravenția.

Constatând că

petentul a săvârșit contravenția reținută în sarcina sa pe raza comunei Seaca,

jud. Vâlcea, care se află în circumscripția teritorială a Judecătoriei Brezoi,

instanța a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea acestei

judecătorii.

de-a doua instanțe aflate în conflict

Prin sentința civilă nr.

1059 din 7 martie 2013, Judecătoria Brezoi a admis excepția de necompetență

teritorială a Judecătoriei Brezoi în soluționarea plângerii contravenționale și

a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Craiova,

Județul Dolj.

Pentru a pronunța

această soluție, Judecătoria Brezoi a reținut că, potrivit art. 10

1

din

O.G. nr. 15/2002, privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de

trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, astfel cum a fost

modificată prin Legea nr. 2 din 01 februarie 2013. „…plângerea, însoțită de

copia procesului-verbal de constatare a contravenției, se introduce la

judecătoria în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul

contravenientul”. Aceste dispoziții procedurale, de imediată aplicare, au

intrat în vigoare după data înregistrării plângerii la Judecătoria Brezoi, după

declinarea de competență.

După cum rezultă din

cuprinsul procesului verbal de contravenție, contravenientul are

domiciliul/sediul în Craiova, localitate aflată în circumscripția Judecătoriei

Craiova, Județul Dolj.

Întrucât art. 10

1

din O.G. nr. 15/2002 stabilește o competență teritorială exclusivă, pe care

părțile nu o pot înlătura, instanța a constatat că sunt incidente prevederile art.

159 alin. (1) teza 2 C. proc. civ., astfel că, în baza art. 158 C. proc. civ., a

admis excepția necompetenței teritoriale exclusive a instanței și a declinat

competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Craiova, Județul

Dolj.

Prin Încheierea din

data de 3 iunie 2013, Judecătoria Brezoi a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație

și Justiție cu soluționarea conflictului negativ de competență ivit.

competență

Înalta Curte,

constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 20 alin. (1), art. 21 și art.

22 alin. (3) C. proc. civ., va pronunța, în raport cu obiectul cauzei, precum

și cu dispozițiile legale incidente pricinii, regulatorul de competență și va

stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brezoi,

pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Prin procesul-verbal

de contravenție din 12 iunie 2012, întocmit de către un agent constatator din

cadrul C.N.A.D.N.R. SA - Cestrin, petentul F.M.V. a fost sancționat pentru

săvârșirea contravenției prevăzute de art. 8 alin. (1) din O.G. nr. 15/2002 cu

amendă contravențională.

S-a constatat că la

data de 12 iunie2012, vehiculul cu număr de înmatriculare x aparținând petentului

a circulat pe DN 7, km 188+900m, în localitatea Seaca, Județul Vâlcea, fără a

deține rovinietă valabilă.

Din procesul-verbal

rezultă că locul săvârșirii contravenției reținute în sarcina petentului a fost

în localitatea Seaca, județul Vâlcea, situată în raza de competență teritorială

a Judecătoriei Brezoi, județul Vâlcea.

Înalta Curte constată

că, la data introducerii plângerii contravenționale, competentă să judece

plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și aplicare

a sancțiunii era judecătoria în circumscripția căreia s-a săvârșit fapta

contravențională, în temeiul art. 32 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001 privind

regimul juridic al contravențiilor.

Astfel, în mod corect

a reținut Judecătoria Craiova că plângerea contravențională a fost înregistrată

la data de 02 iulie 2012, anterior intrării în vigoare a noului Cod de

procedură civilă, fiind supusă, din punctul de vedere al instanței competente,

vechii reglementări, conform prevederilor art. 24 din noul Cod de procedură

civilă, potrivit cărora dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai

proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare și

că, prin urmare, norma de competență se aplică numai plângerilor

contravenționale înregistrate după data de 15 februarie 2013.

Înalta Curte

apreciază că, în situația specială a stabilirii competenței, normele de procedură

civilă nu pot retroactiva decât în cazul în care prin norma nouă se prevede în

mod expres aceasta. Or, Legea nr. 2/2013 nu prevede în privința plângerilor

contravenționale întemeiate pe O.G. nr. 15/2002, aflate pe rolul instanțelor de

judecată, obligativitatea declinării acestor cauze ca urmare a modificării

competenței teritoriale prin introducerea art. 10

1

în acest act

normativ.

Cu toate că prin art.

23 din Legea nr. 2/2013 se prevede că „procesele în primă instanță, precum și

căile de atac în materia contenciosului administrativ și fiscal, în curs de

judecată la data schimbării, potrivit dispozițiilor prezentei legi, a

competențelor instanței legal investite, se judecă de instanțele devenite

competente potrivit prezentei legi”, Înalta Curte apreciază că acest text de

lege nu este aplicabil și plângerilor contravenționale întemeiate pe

dispozițiile O.G. nr. 15/2002, deoarece legiuitorul nu a considerat că aceste

cereri fac parte din materia contenciosului administrativ și fiscal, ci au o

identitate proprie, chiar legiuitorul făcând distincție între cele două materii

în secțiunea a II - a din același act normativ, secțiune intitulată

„modificarea și completarea unor acte normative în materia contravențională și

în materia contenciosului administrativ și fiscal”.

Pe cale de

consecință, dispozițiile art. 23 alin. (1) și (4) din Legea nr. 2/2013 nu sunt

incidente în cauză, sens în care dispozițiile art. 32 din O.G. nr. 2/2001 își

păstrează aplicabilitatea, pentru cauzele având ca obiect plângere contravențională

întemeiată pe dispozițiile O.G. nr. 15/2002 introduse la instanță înainte de

intrarea în vigoare a Legii nr. 2/2013.

Raportat la

circumstanțele cauzei, față de prevederile legale susmenționate, Înalta Curte

constată că locul săvârșirii contravenției, reținute în sarcina petentului este

localitatea Seaca, județul Vâlcea, localitate aflată în raza de competență

teritorială a Judecătoriei Brezoi și, prin urmare, instanța competentă să

soluționeze pricina este această judecătorie.

În consecință, având

în vedere considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 22 alin.

(3) și (5) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența teritorială de

soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Judecătoriei Brezoi.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența

de soluționare a cauzei privind pe petentul F.M.V. în contradictoriu cu

intimata C.N.A.D.N.R., în favoarea Judecătoriei Brezoi.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 26 septembrie 2013.