ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7374/2013

Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Obiectul acțiunii și hotărârea primei instanțe sesizate Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cornetu, la data de 15 ianuarie 2013, reclamanta SC P. SRL a solicitat, în contradictoriu cu pârâta C.N.A.D.N.R. SA anularea proceselor-verbale de constatare a contravenției din 22 februarie 2012 întocmite de pârâtă.

Prin sentința nr. 308 din 14 ianuarie 2013, Judecătoria Cornetu a disjuns capătul de cerere privind procesul-verbal din 22 februarie 2012 și a dispus formarea unui nou dosar, hotărând, totodată, anularea procesului-verbal din 22 februarie 2012. În dosarul nou format, privind anularea procesului-verbal din 22 februarie 2012, Judecătoria Cornetu, prin sentința nr. 2663 din 15 aprilie 2013, a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și declinat competența de soluționare a cauzei Judecătoriei Horezu, reținând incidența prevederilor art. XXIII alin. (1) și (4) din Legea nr. 2/2013.

2. Hotărârea celei de-a doua instanțe Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Horezu la data de 30 mai 2013. Judecătoria Horezu, prin sentința nr. 929 din 06 septembrie 2013, a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat soluționarea cauzei în favoarea Judecătoriei Cornetu, reținând, în esență, că dispozițiile art. XXIII din Legea nr. 2/2013, avute în vedere de prima instanță, nu sunt incidente în cauză, sens în care dispozițiile art. 31 din O.G. nr. 2/2001 își păstrează aplicabilitatea. Astfel, constatând ivit conflict negativ de competență, în baza art. 20 pct. 2 coroborat cu art. 22 alin. (3) C. proc. civ., a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, cu soluționarea acestuia.

3. Considerentele Înaltei Curți asupra regulatorului de competență Înalta Curte constată că obiectul acțiunii îl constituie anularea procesului-verbal din 22 februarie 2012 încheiat de pârâta C.N.A.D.N.R. SA, prin care, în temeiul art. 8 alin. (2) din O.G. nr. 15/2002, cu modificările și completările ulterioare, petenta SC P. SRL a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 750,00 RON și obligată la plata unei despăgubiri în valoare de 96,00 euro (416,06 RON) pentru că vehiculul categoria B, ce-i aparținea, a circulat, la data de 21 septembrie 2011, pe Autostrada A2 km 12+450 m, Glina, județul Ilfov, fără a deține rovinietă valabilă. Potrivit art. 10 1 din O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, introdus prin art. III din Legea nr. 2/2013, publicată în M. Of.

nr. 89/12.02.2013, „plângerea, însoțită de copia procesului-verbal de constatare a contravenției, se introduce la judecătoria în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul contravenientul”. Așa cum rezultă din actele dosarului, plângerea contravențională a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Cornetu la data de 15 ianuarie 2013, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., dispozițiile legii noi de procedură aplicându-se numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare. În opinia Înaltei Curți, norma de competență se aplică numai plângerilor contravenționale înregistrate după data de 15 februarie 2013, data intrării în vigoare a actelor normative prin care s-au modificat normele procedurale sus-menționate.

În ceea ce privește dispozițiile legale invocate de Judecătoria Cornetu, prevederile Legii nr. 2/2013, se reține că acestea se aplică numai în materia contenciosului administrativ și fiscal, nu și în materie contravențională. Astfel, în speță, sunt incidente dispozițiile art. 32 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, act normativ anterior Legii nr. 2/2013, potrivit cărora competența soluționării plângerii împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și aplicare a sancțiunii aparține judecătoriei în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția. Înalta Curte constată că locul săvârșirii contravenției, reținute în sarcina reclamantei, este Autostrada A2 km 12+450 m, județul Ilfov, în raza de competență teritorială a Judecătoriei Cornetu.

2. Temeiul legal al soluției adoptate asupra conflictului de competență Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 22 alin. (3) și (5) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Judecătoriei Cornetu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește în favoarea Judecătoriei Cornetu competența de soluționare a cauzei având ca obiect acțiunea formulată de petenta SC P. SRL în contradictoriu cu intimata C.N.A.D.N.R. SA - C.E.S.T.R.I.N. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 20 noiembrie 2013.