ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5135/2011
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5135/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de
Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, la data
de 14 februarie 2010, sub nr. 3306/2/2010, reclamanta Asociația Automobil
Clubul Român a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul
Transporturilor și Infrastructurii – Autoritatea Rutieră Română, suspendarea
Deciziei nr. 8089 din 15 martie 2010 emisă de Directorul General al Autorității
Rutiere Române din cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, decizie
prin care s-a dispus anularea autorizaților celor 27 de școli de conducători
auto deținute de Automobilul Clubul Român din București și alte județe ale
țării, până la soluționarea dosarului având ca obiect anularea acestei decizii.
În motivarea acțiunii
reclamanta a arătat că prin Ordinul nr. 1019/2009, Ministrul Transporturilor și
Infrastructurii a aprobat Normele privind autorizarea școlilor de conducători
auto, norme care, prin dispozițiile art. 5, conferă dreptul de a desfășura
activitatea de școală de conducători auto doar școlilor care funcționează în
cadrul sistemului Învățământului de stat sau unități din sistemul de Învățământ
particular care școlarizează numai elevi sau studenți înmatriculați în sistemul
propriu de învățământ și școlilor de conducători auto care funcționează în
cadrul unor societăți comerciale sau regii autonome.
S-a mai arătat că
Ordinul atacat limitează dreptul reclamantei de a desfășura activitatea de
școală de șoferi, activitate pe care o desfășoară de 100 de ani și pentru care
s-a constituit, așa după cum reiese din Statutul propriu, impunându-ni-se
astfel schimbarea formei de organizare, din asociație într-un SRL, pentru a
putea desfășura, pe mai departe, activitatea de școală de conducători auto.
Împotriva Ordinului nr.
1019/2009 al M.T., reclamanta a formulat acțiune în contencios administrativ,
acțiune care a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a
VIII-a contencios, sub nr. 1361/2/2010 cu termen de judecată la data de 07
septembrie 2010.
A mai precizat
reclamanta că apariția Ordinului și, ca și consecință directă a acestuia, a
Deciziei nr. 8099/2010 contravine bunei ordini juridice, prin prevederile
acestora fiindu-i limitat dreptul de a desfășura activitatea pentru care
Asociația Automobil Clubul Român s-a constituit, respectiv aceea de școală de
conducători auto, fiind astfel vătămată În drepturile sale legitime.
A mai considerat
reclamanta că Decizia atacată este în dezacord cu drepturile constituționale
ocrotite prin dispozițiile art. 41 din Constituția României, potrivit căruia „Dreptul
la muncă nu poate fi îngrădit”, precum și cu libertățile fundamentale înscrise
în Declarația Universală a Drepturilor Omului (articolul 23).
Pârâtul Ministerul
Transporturilor și Infrastructurii – Autoritatea Rutieră Română a depus la
dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de suspendare
formulată de reclamantă ca nefondată.
Prin sentința nr. 2686
din 2 iunie 2010, Curtea de Apel București, a respins cererea de suspendare a
Deciziei nr. 8089 din 15 martie 2010 emisă de Directorul General al Autorității
Rutiere Române din cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii,
formulată de reclamanta Asociația Automobil Clubul Român.
Pentru a pronunța
această hotărâre, Curtea, a reținut că în cauză nu este întrunită condiția
cazului bine justificat, în condițiile în care reclamanta critică invocând
motive de neconstituționalitate și nelegalitate, Ordinul Ministrului
Transporturilor și Infrastructurii nr. 1019/2009, iar Decizia nr. 8099/2010
este doar un act administrativ prin care sunt puse în executare dispozițiile
ordinului sus menționat, fără a fi relevate aspecte de nelegalitate ori de
neconformitate proprii ale deciziei contestate.
Mai mult, în
condițiile în care cererea de suspendare a executării Ordinului nr. 1019/2009,
actul pretins vătămător în mod direct, a fost respinsă ca neîntemeiată, Curtea,
nu a putut reține, printr-o sumară verificare a aspectelor formale și de fond
ale Deciziei nr. 8099/2010, o aparență de nelegalitate a acesteia.
Împotriva sentinței
pronunțată de Curtea de Apel București, a declarat recurs Asociația Automobil
Clubul Român criticând sentința atacată pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea căii de
atac se arată că deși s-a reținut ca fiind îndeplinită condiția pagubei
iminente, totuși, Curtea, a considerat neîndeplinită cea de a doua condiție, a
aparenței de nelegalitate, apreciindu-se că verificarea aspectelor de
nelegalitate invocate a făcut obiectul dosarului nr. 1362/2/2010, soluționat
prin respingerea cererii de suspendare a Ordinului Ministrului nr. 1019/2009.
Consideră recurenta
că această motivare este insuficientă, în condițiile în care Decizia nr. 8099
din 15 martie 2010 a Directorului A.R.R. din cadrul M.T.I. a fost actul cu
adevărat păgubitor pentru activitatea A.C.R., prin intermediul acesteia
dispunându-se anularea celor 27 de autorizații ale școlilor de șoferi deținute
de A.C.R.
Arată recurenta că
dat fiind faptul că Decizia nr. 8099 din 15 martie 2010 a Directorului General
al A.R.R. din cadrul M.T.I. contravine bunei ordini juridice, iar paguba pe
care o cauzează, prin anularea autorizațiilor celor 27 de școli de șoferi deținute
de A.C.R., este una reală, se impune suspendarea Deciziei în discuție, până la
soluționarea cauzei având ca obiect anularea acesteia, mai ales în condițiile
în care decizia atacată, ca și Ordinul nr. 1019/2009 al M.T.I. încalcă statutul
propriu precum și o serie de norme legale.
Analizând cauza, prin
prisma motivelor de recurs invocate de recurenta-reclamantă, precum și în
raport cu dispozițiile art. 304
1
C. proc. civ., Înalta Curte,
constată că recursul este fondat pentru considerentele arătate în continuare.
Prin acțiunea
înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios
administrativ și fiscal, sub nr. 3306/2/2010 reclamanta Asociația Automobil
Clubul Român a solicitat suspendarea Deciziei nr. 8099 din 15 martie 2010 emisă
de Directorul General al Autorității Rutiere Române din cadrul Ministerului
Transporturilor și Infrastructurii, Decizie prin care s-a dispus anularea
autorizațiilor celor 27 de școli de conducători auto deținute de Automobil
Clubul Român și alte județe ale țării, până la soluționarea dosarului având ca
obiect anularea Ordinului nr. 1019/2009 al Ministrului Transporturilor și Infrastructurii.
În motivarea cererii
de suspendare s-a arătat că pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios
administrativ și fiscal, se află înregistrate dosarele nr. 1361/2/2010 având ca
obiect anularea Ordinului nr. 1019/2009 al Ministrului Transporturilor și
Infrastructurii, precum și dosarul nr. 3304/2/2010, dosar având ca obiect
anularea Deciziei nr. 8099 din 15 martie 2010 emisă de Directorul General al
Autorității Rutiere Române din cadrul Ministerului Transporturilor și
Infrastructurii.
Prin sentința nr. 724
din 1 februarie 2011, pronunțată în dosarul nr. 1361/2/2010, Curtea de Apel
București, a admis acțiunea formulată de reclamantul Automobil Clubul Român în
contradictoriu cu pârâtul Ministerul Transporturilor și Infrastructurii,
dispunând anularea art. 5 din Anexa nr. 2 la Ordinul nr. 1019 din 2 octombrie 2009
al Ministrului Transporturilor și Infrastructurii.
Prin sentința civilă
recurată, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și
fiscal, a respins cererea de suspendare a Deciziei nr. 8089 din 15 martie 2010
emisă de Directorul General al Autorității Rutiere Române din cadrul
Ministerului Transportului și Infrastructurii, formulată de reclamanta Asociația
Automobil Clubul Român în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Transporturilor
și Infrastructurii.
Așa cum reiese din
motivarea instanței de fond, deși s-a reținut ca fiind îndeplinită condiția
pagubei iminente, totuși s-a apreciat ca fiind neîndeplinită cea de a doua
condiție, cea a aparenței de nelegalitate, apreciindu-se că verificarea
aspectelor de nelegalitate invocate a făcut obiectul dosarului nr. 1362/2/2010,
soluționat prin respingerea cererii de suspendare a Ordinului Ministrului nr. 1019/2009.
Se apreciază că
instanța de fond în mod eronat a reținut aceste argumente, în condițiile în
care, referitor la Ordinul nr. 1019/2009, emis de M.T.I. care a stat la baza
emiterii Deciziei nr. 8089 din 15 martie 2010, emisă la rândul său de
Directorul General al Autorității Rutiere Române din cadrul Ministerului Transportului
și Infrastructurii, în cadrul dosarului nr. 1361/2/2010, Curtea de Apel
București, a dispus anularea sa, mai exact a art. 5 din Anexa nr. 2 la Ordin.
Prin urmare, soluția
pronunțată de Curtea de Apel București, în dosarul cu numărul sus amintit, întărește
cu putere de evidență îndeplinirea și a celei de a doua condiții prevăzută de art.
14 din Legea nr. 554/2004, respectiv a cazului bine justificat.
Conform definiției
celei de a doua condiții prevăzută de dispozițiile anterior menționate, existența
unui caz bine justificat poate fi reținută dacă din împrejurările cauzei ar
rezulta o îndoială puternică și evidentă asupra prezumției de legalitate, care
constituie unul dintre fundamentele caracterului executoriu al actelor
administrative.
În concluzie, în
situația în care Ordinul nr. 1019/2009 a fost anulat ca o consecință directă a
caracterului său nelegal, instanța de control judiciar urmează a admite
recursul, a casa sentința recurată și a admite cererea de suspendare în
condițiile art. 15 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul
declarat de Asociația Automobil Clubul Român împotriva sentinței nr. 2686 din 2
iunie 2010 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ
și fiscal.
Casează sentința
recurată.
Admite cererea de
suspendare în condițiile art. 15 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 3 noiembrie 2011.