ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6475/2011

Deliberând, în

condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra recursului de față, constată

următoarele:

Reclamanții A.M. și A.R. au chemat în

judecată pe pârâții Orașul Pantelimon și Consiliul local al orașului Pantelimon

solicitând să fie obligat Primarul orașului Pantelimon să emită decizie de

restituire în natură a unei suprafețe de teren egală ca valoare în schimbul

terenului proprietate personală în suprafață de 335,41 m.p., teren pe care s-a construit policlinica orașului.

Au fost invocate ca

temei de drept dispozițiile art. 1073 C. civ., art. 24 din Legea nr. 10/2001 și

art. 129 din Legea nr. 215/2001.

Învestit cu

soluționarea cauzei, Tribunalul București, secția a III a civilă, prin sentința

civilă nr. 173 din 9 februarie 2009 a admis acțiunea reclamanților și i-a

obligat pe pârâți să emită o deciziei de restituire în natură către aceștia a

unei suprafețe de teren egală ca valoare cu terenul de 300 m.p. specificat în dispoziția nr. 141 din 15 octombrie 2001 a Primăriei comunei Pantelimon.

Pentru a decide

astfel, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:

Autorul reclamanților

A.C. a formulat notificarea nr. x/2001 în baza căreia Primăria comunei

Pantelimon a emis dispoziția nr. 141 din 15 octombrie 2001, prin care s-a

aprobat restituirea în natură către notificator a unui teren intravilan în

suprafață de 320 m.p., situat în comuna Pantelimon, jud. Ilfov.

Reclamanții au făcut

dovada calității lor procesuale active în calitate de moștenitori ai autorului

lor.

Din actele cauzei a

rezultat că la solicitarea pârâtei Primăria Pantelimon, reclamanții și-au

manifestat acordul la data de 7 aprilie 2006 în sensul că pe terenul sus

menționat, proprietatea lor, să se construiască o policlinică, urmând ca

ulterior să primească în schimb o altă suprafață de teren egală cu valoarea

terenului cedat.

Prin adresa nr. 3167

din 27 martie 2007 Primăria Pantelimon a comunicat reclamanților că schimbul de

terenuri se va efectua în baza unui raport de evaluare, însușit de Consiliul

local, raport depus la dosar.

Tribunalul a găsit

incidente speței dispozițiile art. 1073 C. civ. și art. 24 din Legea nr. 10/2001

astfel încât a admis acțiunea.

Împotriva acestei sentințe

a declarat apel pârâtul orașul Pantelimon, arătând că au fost respectate

prevederile Legii nr. 10/2001, că terenul pe care a fost construită policlinica

nu este proprietatea reclamanților, că raportul de evaluare al terenului a fost

respins de consilierii locali și că reclamanții nu au niciun drept legal de a

primi teren peste cel ce le-a fost restituit prin dispoziția nr. 141/2001.

Curtea de Apel

București, secția a IV a civilă, prin decizia civilă nr. 32/ A din 18 ianuarie 2010

a admis apelul pârâtului și a schimbat sentința apelată, în sensul că, a

respins acțiunea, ca neîntemeiată.

Pentru a hotărî

astfel, instanța de apel a reținut că autoritatea competentă să aprobe schimbul

de terenuri este Consiliul local al orașului Pantelimon iar primarul

localității și-a asumat niște obligații care excedeau competențelor sale.

Împotriva deciziei

pronunțate în apel au declarat recurs reclamanții A.M. și A.R., continuat după

moartea recurentei A.M. de moștenitorii săi A.L. și A.P.

Criticile de

nelegalitate au vizat în esență neclarificarea situației de fapt.

Astfel recurenții au

susținut că policlinica a fost construită pe terenul proprietatea lor. Deși

dreptul de proprietatea asupra acestuia le-a fost recunoscut, unitatea deținătoare

a refuzat să le restituie bunul imobil întrucât Consiliul local nu a aprobat

raportul de evaluare a terenului.

Recurenții susțin că

instanța de apel a făcut o eronată interpretare a legii, deoarece în temeiul

Legii nr. 215/2001 art. 121 alin. (4) schimbul de imobile din domeniul privat

al unităților administrativ teritoriale se face în condițiile legii, pe baza

unui raport de evaluare, aprobat de primar și însușit de consiliul local.

Astfel, consiliul local aprobă schimbul doar dacă acesta privește un bun din

domeniul public.

Recursul este fondat.

În conformitate cu

dispozițiile art. 314 C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție

hotărăște asupra fondului pricinii în toate cazurile în care casează hotărârea atacată

numai în scopul aplicării corecte a legii la împrejurări de fapt ce au fost pe

deplin stabilite.

Constatarea faptelor

este atributul exclusiv al instanțelor de fond, iar sub acest aspect, hotărârea

judecătorească, trebuie motivată cu suficientă claritate, cu trimitere la

probatoriul administrat.

Or, în speță,

împrejurările de fapt ale cauzei nu au fost pe deplin stabilite, în sensul că

instanța nu a lămurit pe deplin coordonatele de identificare ale imobilului

solicitat de reclamanții, situația juridică a acestuia și nu în ultimul rând,

obiectul cererii de chemare în judecată.

Astfel, reclamanții

au emis pretenții pentru terenul în suprafață de 335,41 m.p. situat în Orașul Pantelimon, str. T.V., imobil ce a făcut obiectul notificării nr. x/2001

și, ulterior al dispoziției nr. 141 din 15 octombrie 2001 prin care pârâta

Primăria comunei Pantelimon recunoaște dreptul reclamanților la restituirea în

natură a acestui imobil, cu mențiunea că suprafața sa este de 320 m.p.

Din înscrisurile

depuse la judecata în fond a cauzei, rezultă că părțile au purtat corespondență

privind schimbul de imobile din domeniul privat al unității administrativ

teritoriale și acordul cu privire la această operațiune, în sensul în care, în

schimbul acestui teren, restituibil în natură reclamanților dar pe care

începuse construcția policlinicii orașului Pantelimon, aceștia să primească o

altă suprafață de teren egală ca valoare cu terenul lor.

Având acordul

reclamanților, pârâta le-a comunicat că schimbul de terenuri se va efectua în

baza unui raport de evaluare.

Raportul de evaluare nr.

515/2007, întocmit la cererea pârâtei în vederea realizării schimbului de

imobile în compensare privește suprafața de 335,41 m.p. situat în str. T.V., „proprietatea dlui. A.R.” și propune mai multe variante de terenuri

disponibile.

Prin apărările

formulate pârâta a invocat că lucrările de construcție ale dispensarului uman

au început în anul 2004 (ulterior emiterii dispoziției nr. 141 de restituire în

natură către reclamanți a imobilului) și s-au finalizat în anul 2008 pe terenul

situat în orașul Pantelimon, str. T.V.

Această apărare a fost

susținută de înscrisurile depuse în apel (filele 11-18) reprezentând parte din documentația

necesară obiectivului de investiții al Primăriei orașului Pantelimon, privind

construcția policlinicii pe terenul proprietate publică situat la nr. 20.

În acest context al

analizei, Înalta Curte constată că instanța de apel nu a dat dovadă de rol

activ în lămurirea, cu prioritate a obiectului cererii de chemare în judecată,

respectiv temeiul de drept al acțiunii, dacă este un litigiu izvorât din Legea nr.

10/2001 sau în baza Legii nr. 215/2001. Totodată, nu a clarificat toate

împrejurările speței pentru înlăturarea inadvertențelor rezultând din actele

cauzei, cu privire la amplasamentul și/ sau numerotarea imobilului în litigiu,

situația juridică și suprafața acestuia rezultată din măsurători, atât timp cât

pârâta nu a negat că a propus reclamanților teren în compensare în schimbul

celui pentru care fusese emisă dispoziție de restituire în natură și pe care

intenționa să construiască dispensarul.

Instanța de apel nu a

cercetat dacă pârâta s-a preocupat să-i pună pe reclamanți în posesie asupra

terenului de 320 m.p. situat la nr. 18, în baza titlului executoriu reprezentat

de dispoziția nr. 141 din 15 octombrie 2001 și dacă această suprafață de teren

a fost inclusă în suprafața de 1063 m.p. înscrisă pe numele lui A.M. cu titlu

de proprietate în CF (potrivit Încheierii nr. 15390 din 14 martie 2006 a

Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Ilfov - fila 19 dosar apel).

Instanța de apel nu a

lămurit situația de fapt sub aspectele menționate deși, apelul este o cale

devolutivă de atac, iar în condițiile art. 129 alin. (5) C. proc. civ.,

aplicabil, conform art. 298 C. proc. civ. și în faza de judecată a apelului,

judecătorii pot ordona administrarea probelor pe care le consideră necesare,

chiar dacă părțile se împotrivesc, în scopul stabilirii corecte a situației de

fapt.

Prin urmare, în

temeiul art. 312 alin. (3) și (5) C. proc. civ., Înalta Curte va admite

recursurile declarate, va casa decizia recurată și va trimite cauza spre

rejudecarea apelului aceleiași instanțe.

Cu ocazia rejudecării

vor fi administrate probele necesare pentru stabilirea tuturor aspectelor ce

țin de fondul cauzei privitoare la natura litigiului care a învestit instanța

în prezenta speță, la amplasamentul imobilului în litigiu, respectiv dacă este

vorba de imobilul situat str. T.V., dimensiunile și vecinătățile sale.

Instanța de

rejudecare va dispune orice probe va considera că sunt pertinente, concludente

și utile cauzei pentru identificarea imobilului și a căror eventuală necesitate

ar putea reieși din dezbateri, va stabili dacă etapa punerii în posesie a

dispoziției Primarului orașului Pantelimon nr. 141 din 15 octombrie 2001 a fost

finalizată și dacă nu, în baza situației juridice actuale a imobilului și de

modul cum au fost dezlegate toate celelalte chestiuni menționate în

precedentele considerente, ce soluție procesuală se impune.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul

declarat de reclamanții A.R., A.L. și A.P., moștenitorii defunctei A.M., împotriva

deciziei nr. 32/ A din 18 ianuarie 2010 a Curții de Apel București, secția a

IV-a civilă.

Casează decizia

atacată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 27 septembrie 2011.