CtEDO 21.12.2006 Auto

CASE OF HERIČ v. SLOVENIA

RESPONDENT
SVN
HOTĂRÂRE
21.12.2006
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2006
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
CASE OF HERIČ v. SLOVENIA (CtEDO, 2006)
HUDOC · oficial

CAUZA TERZĂ A SECȚIUNII DE HERIČ c. SLOVENIA (Declarația nr. 33595/02) HOTĂRÂREA STASBOURG 21 decembrie 2006 FINAL 21/03/2007 Această hotărâre va deveni finală în circumstanțele prevăzute la art. 44 § 2 din Convenție. Acesta poate fi supusă revizuirii editoriale. În cazul Herič c. Slovenia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A treia secțiune), ședința ca Camera compusă din: C. Bîrsan, Președintele, B.M. Zupančič, V. Zagrebelsky, A. Gyulumyan, David Thór Björgvinsson, I. Ziemele, I. Berro-Lefèvre, judecători, și dl V. Berger, deliberat în privat la 30 noiembrie 2006, pronunță următoarea hotărâre, care a fost adoptată la data respectivă: PROCEDURA Cazul a apărut într-o cerere (nr. 33595/02) împotriva Republicii Sloveniei depusă Curții în temeiul articolului 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”) de către un național sloven, dl Uroš Herič („reclamantul”), la 11 iunie 2001. Reclamantul a fost reprezentat de avocații Verstovšek. Guvernul sloven (“Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl L. Bembič, Procuror General de Stat. Reclamantul a afirmat, în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție, că durata procedurii în fața instanțelor interne la care era parte a fost excesivă. În principiu, el s-a plâns, de asemenea, de lipsa unui remediu intern eficace în ceea ce privește lungimea excesivă a procedurii (art. 13 din Convenție). La 7 septembrie 2004, Curtea a hotărât să comunice plângerile privind durata procedurii și lipsa măsurilor în acest sens către Guvern. Aplicarea articoluluiui 29 § 3 din Convenție, a hotărât să examineze meritele cererii în același timp cu admisibilitatea acesteia. FACTE Reclamantul s-a născut în 1966 și trăiește în Žalec. La 9 aprilie 1993, reclamantul a fost grav rănit într-un accident de mașină și, ca urmare, a rămas permanent dezactivat. El a luat anterior asigurarea accidentului cu compania de asigurare ZT. La 12 octombrie 1995, reclamantul a instituit o procedură civilă împotriva ZT în Tribunalul de District Celje (Okrožno sodišče v Celju ) cererea de plată a indemnității de invaliditate în valoare de 1.656.732 tolari sloveni (aproximativ 6.900 euro) datorită leziunilor suferite în accident. Pe baza, printre altele , avizului expert și a compensației parțial plătite, reclamantul de trei ori și-a modificat cererea în timpul procedurii. Între 24 mai 1996 și 21 mai 2001, reclamantul a depus șase depuneri anterioare scrise și dovezi aduse. Din cele trei audieri desfășurate între 3 septembrie 1996 și 30 mai 2001, niciuna dintre ele nu a fost suspendată la cererea reclamantului. În cadrul procedurii, instanța a desemnat un expert medical. În ultima ședință, instanța a hotărât să pronunțe o hotărâre scrisă. Hotărârea, susținând în parte cererea reclamantului, a fost depusă în fața reclamantului la 3 decembrie 2001. La 18 decembrie 2001, ZT a interpus apel la Curtea Superioră Celje (Višje sodišče/ Celju La 5 martie 2003, instanța a permis recursul și a trimis cazul în respectiva parte la instanța de primă instanță pentru reexaminare. În cadrul procedurii de reexaminare, la 4 aprilie 2003, reclamantul a depus observații anterioare scrise. După audiere, la 19 mai 2003, la 1 septembrie 2003, s-a desfășurat o ședință anterioară. Hotărârea, susținând în parte cererea reclamantului, a fost depusă la 1 septembrie 2003. 10. La 11 septembrie 2003, reclamantul a recurs. La 10 martie 2005, Curtea Superioră Celje a susținut parțial recursul și a modificat hotărârea instanței de primă instanță în consecință. Hotărârea a fost judecată la 30 martie 2005. PRESUPUSA ÎNCĂLCARE A ARTICOLELOR 6 § 1 ȘI 13 AL CONVENȚIEI 11. Reclamantul s-a plâns de lungimea excesivă a procedurii. El s-a bazat pe art. 6 § 1 din Convenție, care spune după cum urmează: „În determinarea drepturilor și obligațiilor sale civile ..., fiecare are dreptul la o ... audiție într-un timp rezonabil de [a] ... tribunal...” 12. În principiu, reclamantul s-a mai plâns că căile de recurs disponibile pentru procedurile judiciare excesive în Slovenia nu au fost eficiente. art. 13 din Convenție se citește după cum urmează: „Toată persoana a căror drepturi și libertăți, astfel cum sunt prevăzute în [] Convenție, sunt încălcate, are un remediu eficace în fața unei autorități naționale, în ciuda faptului că încălcarea a fost comisă de persoanele care acționează în calitate oficială.” Reclamantul a contestat acest argument, susținând că căile de recurs disponibile nu au fost eficiente. 15. Curtea constată că prezenta cerere este similară cu cauzele Belinger și Lukenda (a se vedea Belinger c. Slovenia (dec.), nr. 42320/98, 2 octombrie 2001, și Lukenda c. Slovenia) , nr. 23032/02, 6 octombrie 2005). În aceste cazuri, Curtea a respins obiecția Guvernului de a nu epuiza recours interne deoarece a constatat că remediile legale de la dispunerea reclamantului nu au fost eficiente. Curtea reamintește constatările sale din Lukenda Hotărârea că încălcarea dreptului la un proces într-un timp rezonabil reprezintă o problemă sistemică care rezultă din legislația inadecvată și din ineficiența administrației justiției. 16. În ceea ce privește cazul instant, Curtea constată că Guvernul nu a prezentat argumente convingătoare care ar fi obligat Curții să-l distingă de jurisprudența sa stabilită. 17. În plus, Curtea constată că cererea nu este, vădit nefondată în sensul articolului 35 § 3 din Convenție, nici nu este inadmisibilă din alte motive. Prin urmare, aceasta trebuie declarată admisibilă. Perioada care urmează să fie luată în considerare a început la 12 octombrie 1995, în ziua în care reclamantul a inițiat proceduri cu Curtea de District Celje și s-a încheiat la 30 martie 2005, în ziua în care hotărârea Curții Superiore Celje a fost pronunțată asupra reclamantului. Prin urmare, a durat mai mult de nouă ani și cinci luni pentru două nivele de competență. Datorită unui mandat, cazul a fost luat în considerare în patru cazuri. 19. Curtea reiterează că raționalitatea duratei procedurii trebuie evaluată în funcție de circumstanțele cauzei și în ceea ce privește următoarele criterii: complexitatea cauzei, comportamentul reclamantului și autoritățile relevante și ceea ce a fost în joc pentru reclamant în litigiu (a se vedea, printre multe alte autorități, Frydlender c. Franța [GC], nr. 30979/96, § 43, ECHR 2000-VII). 20. Având în vedere toate materialele care i-au fost prezentate și luând în considerare ceea ce era în joc pentru reclamant, și anume plata alocației pentru invaliditate, Curtea consideră că în cazul instantaneu durata procedurii, în special înaintea instanței de primă instanță, a fost excesivă și nu a îndeplinit cerințele de „tempo rațional”. Prin urmare, a existat o încălcare a articolului 6 § 1. art. 13 21. Curtea reiterează că art. 13 garantează o soluție eficace în fața unei autorități naționale pentru o presupusă încălcare a cerinței prevăzute la art. 6 § 1 pentru a auzi un caz într-un termen rezonabil (a se vedea Kudła c. Polonia) [GC], nr. 30210/96, § 156, ECHR 2000-XI). Acesta remarcă că obiecțiile și argumentele prezentate de guvern au fost respinse în cazurile anterioare (a se vedea Lukenda , citată mai sus) și nu vede niciun motiv pentru a ajunge la o concluzie diferită în acest caz. 22. În consecință, Curtea consideră că, în acest caz, s-a încălcat art. 13 din cauza lipsei de remediere în temeiul dreptului intern, prin care reclamantul ar fi putut obține o hotărâre care își susține dreptul de a-și auzi cazul într-un timp rezonabil, astfel cum se prevede la art. 6 § 1. II. APLICAREA ARTICOLULUIUI 41 DE CONVENȚIE 23. art. 41 din convenție prevede: „Dacă Curtea constată că a existat o încălcare a Convenției sau a Protocolelor sale, și dacă dreptul intern al Înaltei Parte contractanți în cauză permite numai reparații parțiale, Curtea permite, dacă este necesar, să ofere satisfacție echitabilă părții vătămate.” Guvernul a contestat cererea. 26. Curtea consideră că reclamantul trebuie să fi suferit prejudiciu moral, hotărând în mod echitabil, îi acordă 3000 de euro sub acest cap. Costuri și cheltuieli 27. Reclamantul a solicitat, de asemenea, aproximativ 1.050 EUR pentru costurile și cheltuielile suportate în fața Curții. 28. Guvernul a susținut că reclamația era prea ridicată. 29. Potrivit jurisprudenței Curții, un reclamant are dreptul la rambursarea costurilor și cheltuielilor sale numai în măsura în care s-a demonstrat că acestea au fost suportate de fapt și neapărat și au fost rezonabile în ceea ce privește cuantitatea. Cerințe care, în afară de fapte, sunt în esență aceleași ca acestea. Prin urmare, în acest caz, având în vedere informațiile în posesia sa și criteriile de mai sus, Curtea consideră că este rezonabil atribuirea reclamantului sumei de 1000 EUR pentru acțiunea în fața Curții. Curtea consideră că dobânzile implicite ar trebui să se bazeze pe rata de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, la care ar trebui adăugate trei puncte procentuale. Pentru aceste motive, TRIBUNALUL declară admisibilă cererea; susține că a existat o încălcare a articolului 6 § 1 din convenție; că a existat o încălcare a articolului 13 din Convenție; deține (a) că Statul pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni de la data în care hotărârea devine finală în conformitate cu art. 2 din Convenție, 3000 EUR (3 mii de euro) în ceea ce privește prejudiciile morale și 1000 EUR (1 mie de euro) în ceea ce privește costurile și cheltuielile, precum și orice impozit care poate fi taxabil; (b) că de la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se plătesc pe sumele de mai sus la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de incumprire plus trei puncte procentuale; respinge restul cererii reclamantului pentru o justă satisfacție. Adoptat în limba engleză și notificat în scris la 21 decembrie 2006, în conformitate cu art. 77 §§ 2 și 3 din Regulamentul de procedură. Vincent Berger Corneliu Bîrsan Președintele grefierului

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă