ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4455/2010

Asupra conflictului negativ

de competență de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 29 septembrie 2009,

la Judecătoria Satu – Mare, reclamanta C.N.A.D.N. prin D.R.D.P. Cluj a solicitat

obligarea pârâtei SC P. SRL Satu Mare la plata echivalentului în RON a sumei de

432 euro plătibil la cursul de schimb al zilei comunicat de Banca Națională Română,

valabil pentru ultima zi din luna anterioară datei achitării tarifului, conform

art. 6 din O.G. nr. 15/2002, cu titlul de debit, reprezentând rate eșalonate ale

tarifelor de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, rămase restante,

echivalentul în RON a sumei de 630,94 euro plătibil la cursul de schimb al Băncii

Naționale Române valabil pentru ultima zi a lunii anterioare scadenței ratei, reprezentând

penalități de întârziere calculate până la data de 11 septembrie 2009 inclusiv,

pentru neplata la termenele și în cuantumul stabilit a debitului, conform contractului

și în continuare, până la achitarea integrală a debitului.

În motivarea acțiunii,

reclamanta a arătat că pârâta nu a achitat ratele scadente potrivit contractului

din 13 iulie 2006 încheiat pentru plata tarifelor de utilizare a rețelei de drumuri

naționale din România și conform art. 3 alin. (1) din contract, beneficiarul datorează

atât sumele restante, cât și majorări de întârziere calculate prin aplicarea cotei

de 0,15% pe zi de întârziere asupra taxei totale datorate.

Prin sentința civilă

nr. 459 din 22 ianuarie 2010, Judecătoria Satu – Mare a declinat competența de soluționare

a cauzei în favoarea Curții de Apel Oradea, reținând că reclamanta este autoritate

publică centrală, potrivit art. 1 din O.U.G. nr. 84/2003, astfel că sunt incidente

normele de competență materială cuprinse în art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004,

care prevăd competența materială în raport de rangul autorității publice pârâte.

Curtea de Apel Oradea,

secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a pronunțat sentința civilă

nr. 115/CA/2010 – PI din 15 martie 2010, prin care a declinat competența de soluționare

a cauzei în favoarea Judecătoriei Satu – Mare și pentru soluționarea conflictului

negativ de competență astfel ivit, a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte

de Casație și Justiție.

Hotărând astfel, Curtea

de Apel Oradea a avut în vedere că litigiul poartă asupra executării obligațiilor

decurgând din contractul privind eliberarea rovinietei, contract prin care autoritatea

percepe societății comerciale o taxă de utilizare a rețelei de drumuri naționale.

Din acest motiv, s-a considerat că între părți s-a încheiat un contract comercial

și nu un contract administrativ pentru punerea în valoare a bunurilor proprietate

publică, astfel încât nu sunt incidente dispozițiile art. 10 din Legea nr. 554/2004

privind competența instanței de contencios administrativ.

Sesizată asupra conflictului

negativ de competență, astfel ivit, Înalta Curte de Casație și Justiție va stabili

competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Satu – Mare, pentru

următoarele considerente.

Cererea de ordonanță de

plată este formulată de direcția regională a C.N.A.D.N.R. – SA, în temeiul prevederilor

O.U.G. nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligațiilor

de plată rezultate din contracte comerciale.

Potrivit art. 5 alin.

(1) din O.U.G. nr. 119/2007, cererea privind creanța de plată a prețului se depune

la instanța competentă pentru judecarea fondului cauzei în primă instanță.

Astfel fiind, litigiul

poartă asupra executării obligațiilor decurgând din contractul având ca obiect eliberarea

rovinietelor în beneficiul unei societăți comerciale de către C.N.A.D.N.R., care

este, potrivit statutului său, prevăzut în anexa la O.U.G. nr. 84/2003, societate

comercială pe acțiuni, care își desfășoară activitatea în conformitate cu legea

română și cu prezentul statut.

În consecință, un asemenea

contract este un contract comercial, fiind încheiat între două persoane juridice,

dintre care nici una nu este o autoritate publică și având ca obiect eliberarea

rovinietelor în schimbul prețului, astfel că nu este un contract de achiziție publică,

de concesiune de lucrări publice sau de servicii, în sensul prevederilor art. 5

alin. (3) din O.U.G. nr. 119/2007 și ale art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr.

554/2004 pentru a atrage competența instanței specializate de contencios administrativ.

În consecință, competența

de a se pronunța în primă instanță aparține Judecătoriei Satu – Mare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența

de soluționare a cauzei privind pe C.N.A.D.N.R. prin D.R.D.P. Cluj și pe SC P.

SRL Satu Mare în favoarea Judecătoriei Satu - Mare.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 20 octombrie 2010.