ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra cererii de strămutare de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
Prin
cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 25 octombrie 2012,
petiționara Asociația pentru C.M.E. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce
formează obiectul Dosarului nr. 17646/4/2012 al Judecătoriei sector 4 București,
invocând motive de bănuială legitimă, vrăjmășii locale, ezitarea unor oficiali de
a respecta Legea nr. 78/2000 și Convenția Europeană din 1997 cu privire la prevenirea,
depistarea și sancționarea corupției, art. 20 din Convenția României pct. 1 și 2
și art. 148 din Constituția României pct. 1, 2 și 4.
Verificând actele și lucrările dosarului,
Înalta Curte constată că, pe rolul Judecătoriei sector 4 București a fost înregistrat
Dosarul nr. 17646/4/2012, având ca obiect plângere formulată în temeiul art. 278
1
C. proc. pen., dosar soluționat prin încheierea din data de 5 septembrie 2012.
În
informațiile solicitate potrivit art. 57 C. proc. pen. și
comunicate de către Tribunalul București, s-au prezentat etapele pe care le-a parcurs
dosarul a cărui strămutare s-a solicitat, precizându-se, totodată, că în urma verificărilor
efectuate, nu au fost identificate elemente care să justifice admiterea cererii
de strămutare.
Potrivit art. 55 alin. (1) C. proc. pen.,
Înalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea unei cauze de la o instanță
competentă la o altă instanță egală în grad, în cazul în care imparțialitatea judecătorilor
ar putea fi știrbită datorită împrejurărilor cauzei, dușmăniilor locale sau calității
părților, când există pericolul de tulburare a ordinii ori când una dintre părți
are o rudă sau afin până la gradul patru inclusiv printre judecători sau procurori,
asistenții judiciari sau grefierii instanței.
În
cauză, nici una dintre cerințele art. 55 alin. (1) nu sunt
întrunite. în cazul unei cereri de strămutare, imparțialitatea instanței trebuie
analizată nu numai din perspectiva convingerii personale a judecătorului că este
imparțial, dar și din perspectiva celui interesat. La acest control, instanța investită
cu cererea de strămutare trebuie să analizeze dacă, independent de conduita judecătorului,
unele împrejurări sau fapte ce se pot verifica pot pune în discuție imparțialitatea
judecătorului interesat.
Curtea Europeană a hotărât că, în privința
imparțialității obiective a judecătorului, aparențele au un rol decisiv, limitele
lor fiind stabilite de jurisprudenta instanței europene, în raport de împrejurările
concrete ale cauzelor.
În
speță, Înalta Curte constată că motivele invocate de petiționară
nu se regăsesc în prevederile art. 55 C. proc. pen., astfel cum au fost modificate
prin Legea nr. 356/2006 și, în consecință, neexistând motive temeinice care să justifice
strămutarea judecării cauzei, cererea va fi respinsă ca neîntemeiată.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin.
(2) C. proc. pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge, ca neîntemeiată, cererea formulată
de petiționara Asociația pentru C.M.E. pentru strămutarea
judecării
cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 17646/4/2012 al Judecătoriei sector 4
București.
Obligă petiționara la plata sumei de 100
RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 21 ianuarie
2013.