ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5453/2013
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5453/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra cauzei civile
de față, constată următoarele:
Prin contestația înregistrată pe rolul
Tribunalului Hunedoara, la data de 4 martie 2011, reclamantul G.C. a chemat în
judecată pe pârâții Ministerul Apărării Naționale, Casa de Pensii a
Ministerului Apărării Naționale și Casa Sectorială de Pensii din Ministerul
Apărării Naționale, solicitând anularea deciziei de recalculare a pensiei din
31 decembrie 2010, menținerea în plată a pensiei stabilite anterior prin
decizia din 17 martie 1999 și obligarea pârâților la plata diferenței dintre
pensia stabilită inițial și cea recalculată prin decizia contestată, cu dobânda
legală aferentă.
Prin Sentința nr.
1637/LM din 23 iunie 2011, Tribunalul Hunedoara, secția litigii de muncă și
asigurări sociale, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea
Tribunalului București, reținând că în stabilirea competenței sunt aplicabile
dispozițiile art. 156 din Legea nr. 19/2000, care instituie o competență
teritorială exclusivă, de ordine publică, în favoarea instanței în a cărei rază
teritorială se află domiciliul pârâtului, pentru contestațiile formulate
împotriva deciziilor emise de casele sectoriale de pensii, cum este cazul în
speță.
Învestit prin
declinare, Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și
asigurări sociale, prin Sentința civilă nr. 8302 din 27 septembrie 2013, la
rândul său, și-a declinat competența în favoarea primei instanțe sesizate,
Tribunalul Hunedoara și, constatând ivit conflictul negativ de competență, a
înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru pronunțarea
regulatorului de competență.
Pentru a hotărî
astfel, această din urmă instanță a reținut că întrucât Legea nr. 19/2000 a
fost abrogată, începând cu data de 1 ianuarie 2011, odată cu intrarea în
vigoare a Legii nr. 263/2010, iar în speță determinarea instanței competente se
face în raport de dispozițiile în materie ale legii noi, și anume art. 154 din
Legea nr. 263/2010.
Prin legea nouă,
competența teritorială de soluționare a cererilor cu privire la deciziile emise
de casele de pensii sectoriale (fostele case de pensii ale Ministerului Apărării
Naționale, ale Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român
de Informații) a fost modificată, în sensul că cererile în această materie se
soluționează de către instanța de la domiciliul reclamantului.
Normele de procedură
civilă sunt de imediată aplicare potrivit dispozițiilor art. 725 C. proc. civ.,
astfel că, în raport de norma de competență instituită prin legea nouă,
cuprinsă în art. 154 din Legea nr. 263/2010, competența de soluționare a cauzei
revine instanței de la domiciliul reclamantului, în speță, Tribunalul
Hunedoara.
Cu privire la
conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în
baza art. 22 alin. (3) raportat la art. 20 pct. 2 C. proc. civ., Înalta Curte
reține următoarele:
În stabilirea instanței
competente teritorial să soluționeze prezenta cauză se pune problema
interpretării dispozițiilor legale incidente și aplicarea legilor în timp, în
funcție de succesiunea acestora.
Prin dispozițiile
cuprinse la art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 s-a reglementat
competența de soluționare a cererilor îndreptate împotriva
Casei Naționale de Pensii Publice
, a caselor
teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale, prevăzându-se
că acestea se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are
domiciliul ori sediul reclamantul.
Art. 154 alin. (2)
din același act normativ prevede o derogare de la regula instituită la alin.
(1) în sensul că "celelalte cereri se adresează instanței în a cărei rază
teritorială își are domiciliul sau sediul pârâtul", care nu este
aplicabilă în speță.
Trebuie precizat,
totodată, că față de dispozițiile legii vechi, Legea nr. 263/2010 a introdus
noțiunea de case de pensii sectoriale, iar legea nouă conține o dispoziție
specială prin textul de la art. 132 alin. (2), în sensul că acestea sunt, de
fapt, succesoarele de drept ale fostelor structuri organizatorice responsabile
cu pensiile din Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Administrației și
Internelor (în prezent, Ministerul Afacerilor Interne) și Serviciului Român de
Informații, structuri care au fost desființate și a căror activitate este
coordonată metodologic de
Casa Națională de Pensii
Publice
, potrivit art. 132 alin. (3) din Legea nr. 263/2010.
Față de cele
reținute, Înalta Curte urmează ca, în baza art. 22 alin. (3) și (5) C. proc.
civ., să stabilească competența judecării cauzei în favoarea Tribunalului
Hunedoara, în a cărui rază teritorială se află domiciliul reclamantului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența
de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Tribunalului Hunedoara, secția
litigii de muncă și asigurări sociale.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi, 22 noiembrie 2013.
Procesat de GGC - AS