ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 120/2015
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 120/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)
Deliberând asupra cauzei de față, reține următoarele: Prin decizia civilă nr. 1004/R din 30 iunie 2014 a Curții de Apel Cluj, secția I civilă, a fost constatat perimat recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii Sălaj împotriva sentinței civile nr. 5292 din 17 octombrie 2011 a Tribunalului Sălaj pronunțată în Dosar nr. 4186/84/2011. Pentru a decide astfel, instanța a reținut următoarele: Soluționarea irevocabilă a Dosarului nr. 7667/84/2010, ce a constituit motivul de suspendare al prezentului dosar a avut loc la data de 19 martie 2013, așa cum rezultă din mențiunile de pe ștampila aplicată în acest sens de prima instanță. Față de data soluționării irevocabile a Dosarului nr. 7667/84/2010, care a fost așa cum s-a arătat, 19 martie 2013 și data cererii de repunere pe rol – 03 iunie 2014, se constată că rămânerea în nelucrare a prezentului dosar este mai mare de un an.
Rămânerea în nelucrare a fost din vina părților, inclusiv a pârâtei, întrucât chiar dacă suspendarea a avut loc în baza dispozițiilor art. 244 pct. 1 C. proc. civ. de la data rămânerii irevocabile a Dosarului nr. 7667/84/2010, acestea, inclusiv pârâta, avea obligația sa depună diligente pentru repunerea pe rol a dosarului în vederea continuării judecății, până la împlinirea termenului de perimare. Stăruința părților în judecarea cauzei este activată după rămânerea irevocabilă a pricinii care a constituit motivul suspendării după acest moment el fiind suspendat doar până în acest moment, așa cum rezultă din dispozițiile art. 250 alin. (1) C. proc. civ. În consecință, Curtea de Apel a constatat perimarea recursului.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta Casa Teritorială de Pensii Sălaj, susținând nelegalitatea soluției. Intimata-reclarnantă nu a formulat întâmpinare. Înalta Curte, la termenul din 16 ianuarie 2015, a rămas în pronunțare asupra excepției inadmisibilității recursului, invocată din oficiu, pe care o va analiza cu prioritate, față de dispozițiile art 137 C. proc. civ., și pe care o va admite, pentru considerentele care succed: În speță, recursul a fost exercitat împotriva unei decizii irevocabile, prin care s-a constatat perimat recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii Sălaj împotriva sentinței civile nr. 5292 din 17 octombrie 2011 a Tribunalului Sălaj, pronunțată în Dosar nr. 4186/84/2011.
Potrivit art. 299 alin. (1) C. proc. civ., care reglementează obiectul recursului, sunt supuse acestei căi de atac „hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum și, în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe eu activitate jurisdlcțională". De asemenea, potrivit art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., sunt hotărâri irevocabile cele „date în recurs chiar dacă prin acestea s-a soluționat fondul pricinii". A fortiori au acest caracter, irevocabil, hotărârile date în recurs, când pricina a fost soluționată prin reținerea unui incident procedural, cum este cel al perimării. Or, așa cum s-a menționat anterior, cu referire la dispozițiile procedurale care circumstanțiază obiectul recursului, împotriva hotărârilor irevocabile nu mai este deschisă această cale de atac, care a fost epuizată prin exercitarea deja a dreptului la recurs (având în vedere unicitate căilor de atac).
Împrejurarea că în art. 253 alin. (2) C. proc. civ. se menționează că „hotărârea care constată perimarea este supusă recursului", nu poate fi înțeleasă în sensul că este susceptibilă de această cale de atac și decizia prin care se constată intervenit incidentul procedural al perimării tocmai în legătură cu judecata unui recurs, cum este cazul de față. Aceasta, întrucât intenția legiuitorului nu a fost aceea de a deschide o nouă cale de atac a recursului, după ce hotărârea a devenit irevocabilă, fiind epuizat dreptul de a exercita recurs. La aceeași concluzie conduce și coroborarea dispozițiilor art. 253 alin. (2) cu cele ale art. 299 alin. (1) C. proc. civ. și art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc.
civ., texte care, definind obiectul recursului, stabilesc în mod clar că acesta nu poate fi reprezentat de hotărâri irevocabile. Astfel spus, hotărârea pronunțată asupra incidentului perimării poate fi atacată cu recurs numai dacă și hotărârea care s-ar fi pronunțat în cererea perimată ar fi fost susceptibilă de această cale de atac (după regula conform căreia accesoriul urmează soarta principalului - „accesorium sequitur principale''). Cum exercitarea unei căi de atac nu se poate face decât în cadrul reglementat de lege, rezultă că recursul, fiind exercitat în speță împotriva unei decizii irevocabile, este inadmisibil, sens în care se va decide.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de pârâta Casa Teritorială de Pensii Sălaj împotriva deciziei nr. 1004/R din 30 iunie 2014 a Curții de Apel Cluj, secția I civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică astăzi, 16 ianuarie 2015.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.