ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2967/2013

Asupra conflictului de

competență constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată

pe rolul Judecătoriei Brezoi la data de 25 ianuarie 2012, U.A. a formulat plângere

contravențională împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției din 19

decembrie 2011 întocmit de C.N.A.D.N.R. SA - C.E.S.T.R.I.N., prin care a fost sancționată

contravențional pentru încălcarea prevederilor art. 8 din O.G. nr. 15/2002.

Judecătoria Brezoi, prin

încheierea din 15 februarie 2013 a scos cauza de pe rol și a înaintat dosarul, pe

cale administrativă, Judecătoriei Sibiu, spre competentă soluționare, în temeiul

dispozițiilor art. XXIII alin. (1) și (4) din Legea nr. 2/2013 raportate la cele

ale art. 10

1

din O.G. nr. 15/2002, astfel cum a fost modificată prin

Legea nr. 2/2013.

Judecătoria Sibiu, secția

civilă, prin sentința nr. 2408 din 2 aprilie 2013, a admis excepția necompetenței

teritoriale absolute a instanței sesizate. A declinat competența soluționării plângerii

contravenționale în favoarea Judecătoriei Brezoi. A constatat ivit conflictul negativ

de competență, a suspendat judecata și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație

și Justiție pentru soluționarea acestuia.

A reținut, în esență,

că Legea nr. 2/2013, care a modificat art. 10

1

din O.G. nr. 15/2002 se

aplică numai plângerilor formulate și înregistrate după intrarea în vigoare a legii.

Regulatorul de competență

urmează a fi pronunțat în favoarea Judecătoriei Brezoi, în considerarea argumentelor

ce succed.

În raport de obiectul

cauzei, respectiv plângere contravențională formulată împotriva unui proces-verbal

de constatare și sancționare a contravenției întocmit pentru încălcarea art. 8 din

O.G. nr. 15/2002, devin incidente dispozițiile O.G. nr. 2/2001, respectiv cele cuprinse

la art. 32, la care face trimitere O.G. nr. 15/2002 în art. 10, conform cărora competența

soluționării plângerii aparține judecătoriei în a cărei circumscripție a fost săvârșită

contravenția.

În stabilirea instanței

competentă teritorial a soluționa prezenta plângere contravențională, problema care

se ridică în speță este de a stabili dacă modificările aduse prin art. III din Legea

nr. 2/2013, potrivit cărora plângerea se introduce la judecătoria în a cărei circumscripție

domiciliază sau își are sediul contravenientul, sunt aplicabile.

Se observă că norma de

competență teritorială, derogatorie de la dispozițiile O.G. nr. 2/2001, este cuprinsă

în Secțiunea a 2-a a Legii nr. 2/2013 care poartă denumirea: Modificarea și completarea

unor acte normative în materie contravențională și în materia contenciosului administrativ

și fiscal, legiuitorul făcând deci distincția între cele două materii.

Coroborând sediul materiei

cu dispozițiile art. XXIII din Legea nr. 2/2013 cuprinse în Capitolul III Dispoziții

tranzitorii și finale, se reține că acestea se referă numai la procesele în materia

contenciosului administrativ și fiscal nu și la cele în materie contravențională.

Prin urmare, atâta vreme

cât art. XXIII nu cuprinde dispoziții tranzitorii exprese vizând competența teritorială

în materie contravențională, nefiind posibilă o interpretare extensivă a acestora

rezultă că prevederile modificatoare ale Legii nr. 2/2013 se aplică numai proceselor

începute după intrarea în vigoare a legii.

Or, în speță, plângerea

contravențională a fost introdusă anterior adoptării Legii nr. 2/2013, respectiv

la 25 ianuarie 2012, instanța legal învestită fiind cea de la locul săvârșirii contravenției.

În

considerarea celor ce preced, având în vedere că locul săvârșirii contravenției

a fost localitatea S., județul Vâlcea, zonă situată în circumscripția Judecătoriei

Brezoi,

competența soluționării plângerii contravenționale revine, potrivit

art. 32 din O.G. nr. 2/2001, Judecătoriei Brezoi.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența

de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brezoi.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 29 mai 2013.