ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5129/2013

Asupra

conflictului de competență constată următoarele:

Prin

procesul-verbal de constatare a contravenției seria R11 nr. 0368737 din 17

octombrie 2011 a fost sancționată contravenienta SC T. SRL pentru săvârșirea

contravenției prevăzute de dispozițiile art. 8 alin. (1) din O.G. nr. 15/2002,

constând în aceea că la data de 20 aprilie 2011, a circulat, fără a deține

rovinietă valabilă, pe autostrada A2 km 12+450 m, localitatea Glina, județul

Ilfov.

Prin

plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 București, la data de

7 noiembrie 2017, contravenienta SC T. SRL, a solicitat instanței anularea

procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției întocmit de

intimata C.N.A.D.N.R. - S.A.

Prin

Sentința nr. 2738 din 26 martie 2011, Judecătoria Sectorului 6 București și-a

declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cornetu,

reținând că raportului juridic dedus judecății îi sunt aplicabile prevederile

O.G. nr. 15/2002 în forma avută anterior modificării prin dispozițiile Legii

nr. 2/2013, respectiv prevederile art. 32 din O.G. nr. 2/2001.

Prin

Sentința nr. 4067 din 24 mai 2013, Judecătoria Cornetu, la rândul său, și-a

declinat competența în favoarea Judecătoriei Vaslui, reținând că soluția se

impune în raport cu prevederile art. 10

1

din O.G. nr. 15/2002 în

raport de prevederile O.G. nr. 15/2002, astfel cum au fost completate prin

Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor

judecătorești precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr.

134/2010 privind Codul de procedură civilă.

Prin

încheierea din 25 septembrie 2013, Judecătoria Vaslui, la rândul său, și-a

declinat competența în favoarea Judecătoriei Cornetu, reținând că raportului

juridic dedus judecății îi sunt aplicabile prevederile art. 32 din O.G. nr.

2/2001 și art. XXIII din Legea nr. 2/2013.

Constatând

ivit conflictul negativ de competență, dosarul a fost înaintat Înaltei Curți de

Casație și Justiție.

Analizând

lucrările dosarului, Înalta Curte constată următoarele:

În

drept, potrivit dispozițiilor art. 32 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 privind

regimul juridic al contravențiilor, competența de soluționare a plângerii

împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a

sancțiunii aparține judecătoriei în a cărei circumscripție a fost săvârșită

contravenția.

Potrivit

dispozițiilor art. 10 din O.G. nr. 15/2002 privind introducerea unor tarife de

utilizare a infrastructurii de transport rutier, contravențiilor prevăzute la

art. 8 din acest act normativ le sunt aplicabile dispozițiile O.G. nr. 2/2001

privind regimul juridic al contravențiilor.

Prin

dispozițiile art. III alin. (2) din Legea nr. 2/2013, după dispozițiile art. 10

din O.G. nr. 15/2002, s-a introdus un nou articol, art. 10

1

,

potrivit căruia: "prin derogare de la dispozițiile O.G. nr. 2/2001 (...)

plângerea, însoțită de copia procesului-verbal de constatare a contravenției,

se introduce la judecătoria în a cărei circumscripție domiciliază sau își are

sediul contravenientul."

Dispozițiile

art. 10

1

mai sus arătate, în lipsa unor norme tranzitorii instituite

prin dispozițiile Legii nr. 2/2013, în raport de prevederile art. 725 alin. (2)

C. proc. civ. 1865, sunt aplicabile doar proceselor începute după intrarea în

vigoare a noii norme de competență, nu și celor în curs de soluționare.

Soluția

se impune și în raport de interpretarea teleologică și sistematică a

dispozițiilor tranzitorii cuprinse în art. XXIII alin. (1) - (4) din Legea nr.

2/2013, care se referă în mod restrictiv doar la procesele în materia

contenciosului administrativ și fiscal (nu și în materia contravențională) și

cu indicarea instanțelor pe rolul cărora se află astfel de procese, respectiv,

Înalta Curte de Casație și Justiție - secția de contencios administrativ și

fiscal și curțile de apel.

În

cauza supusă analizei, se constată că plângerea contravențională a fost înregistrată

pe rolul unei judecătorii, anterior adoptării Legii nr. 2/2013, anume la data

de 7 noiembrie 2011, caz în care competența materială de soluționare revine,

potrivit prevederilor art. 10 din O.G. nr. 15/2002 coroborat cu ale art. 32

alin. (2) din O.G. nr. 2/2001, judecătoriei în a cărei circumscripție a fost

săvârșită contravenția.

Cum

contravenția a fost săvârșită în localitatea Glina, aflată în circumscripția

Judecătoriei Cornetu, acestei instanțe îi revine competența de soluționare a

cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește

competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Cornetu.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 7 noiembrie 2013.

Procesat

de GGC - GV