ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5244/2013

Asupra conflictului

de competență constată următoarele:

Prin procesul-verbal de constatare a

contravenției din 21 martie 2012 a fost sancționată contravenienta SC L. SRL

pentru săvârșirea contravenției prevăzute de dispozițiile art. 8 alin. (1) din

O.G. nr. 15/2002, constând în aceea că la data de 4 octombrie 2011 a circulat, fără a deține rovinietă valabilă, pe Autostrada A2, Glina, Jud. Ilfov.

Prin

plângerea înregistrată la Judecătoria Cornetu la data de 11 aprilie 2012, contravenienta SC L. SRL a solicitat instanței anularea procesului-verbal de

constatare și sancționare a contravenției întocmit de

intimata

C.N.A.D.N.R. SA C.E.S.T.R.I.N

.

Prin

încheierea din 27 februarie 2013, Judecătoria Cornetu a trimis, pe cale

administrativă, cauza spre competentă soluționare la Judecătoria Constanța, care i-a restituit dosarul cu mențiunea că dispozițiile art. 23 din Legea

nr. 2/2013 nu privesc dosarele având ca obiect plângeri contravenționale aflate

pe rolul judecătoriilor.

Cauza

a fost repusă pe rolul Judecătoriei Cornetu.

Prin Sentința civilă nr.

4064 din 24 mai 2013, Judecătoria Cornetu și-a declinat competența de

soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Constanța, reținând că soluția se

impune în raport cu prevederile art. 10

1

din O.G. nr. 15/2002 în

raport de prevederile O.G. nr. 15/2002, astfel cum completate prin Legea nr. 2/2013

privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și

pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de

procedură civilă.

Prin Sentința nr. 10561

din 22 august 2013, Judecătoria Constanța, la rândul său, și-a declinat

competența în favoarea Judecătoriei Cornetu, reținând că raportului juridic

dedus judecății îi sunt aplicabile prevederile O.G. nr. 15/2002 în forma avută

anterior modificării prin dispozițiile Legii nr. 2/2013, respectiv prevederile art.

32 din O.G. nr. 2/2001.

Constatând ivit

conflictul negativ de competență, dosarul a fost înaintat Înaltei Curți de

Casație și Justiție.

Analizând lucrările

dosarului, Înalta Curte constată următoarele:

În

drept, potrivit dispozițiilor art. 32 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 privind

regimul juridic al contravențiilor, competența de soluționare a plângerii

împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a

sancțiunii aparține judecătoriei în a cărei circumscripție a fost săvârșită

contravenția.

Potrivit

dispozițiilor art. 10 din O.G. nr. 15/2002 privind introducerea unor tarife de

utilizare a infrastructurii de transport rutier, contravențiilor prevăzute la art.

8 din acest act normativ le sunt aplicabile dispozițiile O.G. nr. 2/2001

privind regimul juridic al contravențiilor.

Prin

dispozițiile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 2/2013, după dispozițiile art. 10

din O.G. 15/2002, s-a introdus un nou articol, art. 10

1

, potrivit

căruia: „prin derogare de la dispozițiile O.G. nr. 2/2001 (...) plângerea, însoțită

de copia procesului-verbal de constatare a contravenției, se introduce la

judecătoria în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul

contravenientul.”

Dispozițiile art. 10

1

mai sus arătate, în lipsa unor norme tranzitorii instituite prin dispozițiile

Legii nr. 2/2013, în raport de prevederile art. 725 alin (2) C. proc. civ.

1865, sunt aplicabile doar proceselor începute după intrarea în vigoare a noii

norme de competență, nu și celor în curs de soluționare.

Soluția se impune și

în raport de interpretarea teleologică și sistematică a dispozițiilor

tranzitorii cuprinse în art. 23 alin. (1) și (4) din Legea nr. 2/2013,

care se referă în mod restrictiv doar la procesele în materia contenciosului

administrativ și fiscal (nu și în materia contravențională) și cu indicarea

instanțelor pe rolul cărora se află astfel de procese, respectiv, Înalta Curte

de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, și

curțile de apel.

În cauza supusă

analizei, se constată că plângerea contravențională a fost înregistrată pe

rolul unei judecătorii, anterior adoptării Legii nr. 2/2013, anume la data de

11 aprilie 2012, caz în care competența materială de soluționare revine,

potrivit prevederilor art. 10 din O.G. nr. 15/2002 coroborat cu ale art. 32 alin.

(2) din O.G. nr. 2/2001, judecătoriei în a cărei circumscripție a fost

săvârșită contravenția.

Cum, contravenția a

fost săvârșită în localitatea Glina, Jud. Ilfov, aflată în circumscripția

Judecătoriei Cornetu, acestei instanțe îi revine competența de soluționare a

cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența

de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cornetu.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 13 noiembrie 2013.