ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3961/2012

Asupra recursurilor de față; În baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 223 din 18 iulie 2012 Tribunalul Alba, secția penală, a admis cererea formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba privind schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev. de art. 20 C. pen. raportat la art. 174, 176 lit. d) C. pen. în infracțiunea prev. de art. 174, 176 lit. d) C. pen. A respins cererea formulată de inculpații B.D.F., S.A., S.L.C. privind schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev. de art. 20 C. pen. raportat la art. 174, 176 lit. d) C. pen. în infracțiunea prev. de art. 183 C. pen. A condamnat: Inculpatul B.D.F., la pedepsele de: - 18 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav prev. de art. 174, 176 lit. d) C. pen.

cu aplicarea art. 75 lit. a) și c) C. pen., art. 37 lit. b) C. pen. și 8 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. - 13 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b), alin. (2 1 ) lit. a) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., art. 37 lit. b) C. pen. -7 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., art. 37 lit. b) C. pen. În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b), art. 35 C. pen. a contopit pedepsele urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 18 ani închisoare care a fost sporită cu 2 ani, urmând ca în inculpatul să execute pedeapsa de 20 ani închisoare alături de care a fost aplicată pedeapsa complementară a interzicerii, pentru o perioadă de 8 ani a drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen.

A făcut aplicarea dispoz. art. 357 alin. (3) C. proc. pen. și a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe durata prev. de art. 71 C. pen. Inculpatul S.A. la pedepsele de: - 9 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav prev. de art. 174, 176 lit. d) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a), 99 și urm. C. pen.; - 7 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b), alin. (2 1 ) lit. a), c) C. pen. cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen. - 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. a contopit pedepsele aplicate inculpatului urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 9 ani închisoare, care a fost sporită cu 1 an, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 10 ani închisoare. A făcut aplicarea dispoz. art. 357 alin. (3) C. proc. pen. și a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe durata prev. de art. 71 C. pen., după împlinirea vârstei de 18 ani a minorului. Inculpatul S.L.C. la pedepsele de: - 9 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav prev. de art. 174, 176 lit. d) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a), 99 și urm. C. pen. - 7 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b), alin. (2 1 ) lit. a), c) C. pen.

cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen. - 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen. În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. a contopit pedepsele aplicate inculpatului urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 9 ani închisoare, care a fost sporită cu 1 an, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 10 ani închisoare. A făcut aplicarea dispoz. art. 357 alin. (3) C. proc. pen. și a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza teza a II-a și b) C. pen. pe durata prev. de art. 71 C. pen., după împlinirea vârstei de 18 ani a minorului. În baza art. 88 C. pen. a dedus din pedeapsa aplicată inculpaților durata reținerii și a arestului preventiv începând cu data de 12 aprilie 2012 la zi.

În baza art. 350 C. proc. pen. a menținută starea de arest preventiv a celor trei inculpați. În baza art. 7 din legea nr. 76/2008 a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpați în vederea introducerii în SNDGJ la data eliberării din penitenciar și a dispus comunicarea hotărârii în acest sens la IGPR. În baza art. 5 din Legea nr. 76/2008 a dispus încunoștințarea inculpaților despre necesitatea prelevării de probe biologice. În baza art. 14, 346 C. pen. coroborat cu art. 998 - 999, 1003 C. civ. a obligat inculpații în solidar, inculpații minori în solidar cu părțile responsabile civilmente să plătească în favoarea părților civile C.S. și C.G.C. suma de 3315 lei cu titlu daune materiale și suma de 100.000 lei cu titlu daune morale.

În baza art. 313 din Legea nr. 95/2006, art. 14, 15, 346 C. proc. pen. coroborate cu art. 998, 999, 1003 C. civ., a obligat în solidar inculpații, inculpații minori în solidar cu părțile responsabile civilmente să plătească în favoarea părților civile Spitalul Clinic Județean de Urgență Timișoara suma de 5651,71 lei cu titlu despăgubiri civile. În baza art. 109 C. proc. pen. a dispus restituirea către părțile civile C.S. și C.G.C. a bunurilor și obiectelor de îmbrăcăminte aparținând victimei, aflate la Camera de Corpuri Delicte existentă la Grefa Tribunalului Alba. În baza art. 109 C. proc. pen. a dispus restituirea către martorul L.F. a telefonului mobil marca N., aflat la Camera de Corpuri Delicte existentă la Grefa Tribunalului Alba (plic nr. 8). În baza art. 109 C. proc.

pen. a dispus restituirea către inculpatul S.A. a bunurilor și obiectelor de îmbrăcăminte și încălțăminte aflate la Camera de Corpuri Delicte existentă la Grefa Tribunalului Alba. În baza art. 189, 191 alin. (1), (3) C. proc. pen. a obligat inculpații să plătească fiecare, inculpații minori în solidar cu părțile responsabile civilmente suma de 4400 lei cheltuieli judiciare din care suma de 3300 lei reprezentând onorariul apărătorilor desemnați din oficiu. S-a reținut, în esență, în fapt că inculpatul B.D.F., care în seara zilei de 06 aprilie 2012, împreună cu inculpații minori S.A. și S.L.C., au pătruns fără drept în locuința părții vătămate C.G. în vârstă de 77 ani, unde i-au aplicat acesteia în mod repetat lovituri cu pumnii și picioarele, cauzându-i leziuni grave în zona capului care a condus la deces, cu această ocazie sustrăgându-i un telefon mobil marca N. cu cartelă, suma de 16 lei și un card bancar.

În drept, s-a apreciat că acțiunile inculpatului B.D.F. întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de omor deosebit de grav prev. și pedepsite de art. 174, 176 lit. d) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a), art. 75 lit. c) C. pen., art. 37 lit. b) C. pen.; tâlhărie prev. de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b), alin. (2 1 ) lit. a) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., art. 37 lit. b) C. pen.; violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., art. 37 lit. b) C. pen. În drept, faptele inculpaților minori S.A. și S.L.C. întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de omor deosebit de grav prev. și pedepsite de art. 174, 176 lit. d) C. pen.

cu aplicarea art. 75 lit. a), 99 și urm. C. pen.; tâlhărie prev. de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b), alin. (2 1 ) lit. a) și c) C. pen. cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen.; violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen. Această situație de fapt a fost reținută pe baza următorului material probatoriu: - procesul-verbal din data de 07 aprilie 2012 de consemnare a denunțului numitei P.C.; - procesele-verbale de cercetare la fața locului din data de 08 aprilie 2012 și planșe fotografice; - procesul-verbal din data de 07 aprilie 2012 încheiat de Secția 6 Poliție Rurală Jidvei; - concluziile preliminare medico-legale, raportul de constatare medico legală nr. 828/II/A din 25 din 12 aprilie 2012 eliberat de Serviciul de Medicină Legală și completarea acestuia din 25 aprilie 2012; - fișa U.P.U.

a Spitalului Județean de Urgență Alba; - procesele-verbale din datele de 10 aprilie 2012 și 25 aprilie 2012 - raportul de constatare tehnico-științifică dactiloscopică nr. 21071/2012, efectuat de către IPJ Alba - Serviciul Criminalistic, - proces-verbal de redare în formă scrisă a unor convorbiri telefonice purtate după comiterea faptei, de pe telefonul mobil al victimei - autorizate în baza autorizației nr. 17 din 10 aprilie 2012 și a încheierii nr. 23/I/2012 emise de Tribunalul Alba, - CD-uri conținând înregistrările convorbirilor telefonice autorizate de către instanță și listing-ul apelurilor telefonice efectuate de pe telefonul victimei; - procesul-verbal încheiat în data de 12 aprilie 2012 de organele de poliție; - procesul-verbal de percheziție domiciliară din data de 11 aprilie 2012 efectuată la locuința inc.

S.A. și planșe foto; - procesul-verbal de percheziție domiciliară din data de 11 aprilie 2012 efectuată la locuința numitului L.F.; - declarațiile olografe ale numiților P.C., P.I., R.A. și C.G.C.; - declarațiile martorilor S.C., B.M.M. și L.F.; - anchete sociale și caracterizări psihopedagogice, referitoare la cei doi inculpați minori; - declarațiile inculpaților. La individualizarea pedepselor aplicate inculpaților au fost avute în vedere, criteriile generale de individualizare a pedepselor consacrate de art. 72 C. pen., respectiv limitele de pedeapsă prevăzute de lege, gradul de pericol social deosebit de ridicat al faptelor săvârșite, modul și mijloacele de săvârșire prin exercitarea de violențe asupra părții vătămate, contribuția efectivă a fiecărui inculpat la săvârșirea faptelor, atitudinea sinceră de care au dat dovadă inculpații și nu în ultimul rând faptul că inculpatul B.D.F.

nu se află la prima confruntare cu legea penală. Distinct de gravitatea în sine a fiecărei infracțiuni, numărul acestora și situația de concurs real în care se află, a apreciat că, impun un tratament penal mai aspru, iar în raport cu gradul de pericol social concret al faptelor săvârșite, agravat prin modul și mijloacele de comitere, valorile sociale atinse, precum și consecințele care le-au produs, sub aspectul unei puternice repulsii a comunității față de un comportament dezumanizat, față de valorile sociale, aplicarea unor pedepse orientate peste minimul prevăzut de lege și fără reținerea de circumstanțe atenuante apare ca justificată în cauză. Împotriva acestei sentințe au declarat apel, în termen legal, Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba, inculpații B.D.F., S.A.

și S.L.C. și partea civilă C.G.C., criticând-o pentru netemeinicie. Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba a solicitat majorarea pedepselor aplicate inculpaților, inculpații au solicitat aplicarea dispoz. art. 320 1 C. proc. pen., reindividualizarea pedepselor aplicate reducerea acestora și înlăturarea sporului aplicat, iar partea civilă C.G.C. a criticat hotărârea primei instanțe sub aspectul cuantumului pedepselor aplicate inculpaților și al despăgubirilor civile acordate cu titlu de daune morale și materiale. Prin Decizia penală nr. 27/A din 28 septembrie 2012 Curtea de Apel Alba Iulia, secția pentru cauze cu minori și de familie, a admis apelul declarat de partea civilă C.G.C. A desființat sentința penală atacată sub aspectul laturii civile a cauzei, în ceea ce privește temeiul juridic al admiterii acțiunii civile și cuantumul daunelor materiale acordate părții civile C.G.C..

A înlăturat aplicarea dispozițiilor art. 998 - 999 și 1003 C. civ. și a reținut incidența dispozițiilor art. 1349, 1357, 1372, 1382, 1385 și 1386 C. civ. A stabilit la 6445,90 lei și 1.800 euro sau echivalentul în lei la data plății efective cuantumul despăgubirilor materiale cuvenite părții civile C.G.C. A menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate. A respins ca nefondate apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba și de inculpații B.D.F., S.A. și S.L.C. împotriva aceleiași sentințe. A dedus din pedeapsa aplicată fiecărui inculpat durata reținerii și arestării preventive, începând cu data de 12 aprilie 2012 până la data de 28 septembrie 2012. În baza art. 383 alin. (1 1 ) rap.

la art. 350 C. proc. pen. a menținut starea de arest a inculpaților B.D.F., S.A. și S.L.C. Pentru a pronunța această hotărâre, a reținut, în esență că, apelul inculpaților se impune a fi respins, având în vedere modalitatea concretă în care au acționat inculpații, numărul mare al loviturilor aplicate cu putere, în zone vitale, gravitatea leziunilor cauzate, toate aceste elemente conducând la concluzia că, deși nu au urmărit, au acceptat producerea acestui rezultat grav, împrejurare ce caracterizează intenția indirectă la comiterea infracțiunii de omor deosebit de grav. Referitor la inculpații minori S.A. și S.L.C., instanța de apel a reținut că, în conformitate cu potrivit art. 100 alin. (1) C. pen., față de minorul care răspunde penal se poate lua o măsură educativă ori se poate aplica o pedeapsă.

Curtea de Apel Alba Iulia a constatat că, prima instanță a dozat corespunzător pedepsele aplicate minorilor, neimpunându-se nici reducerea cuantumului acestora spre limita minimă prevăzută de lege, nici reținerea circumstanțelor atenuante judiciare reglementate de art. 74 C. pen. sau înlăturarea sporului. În ceea ce îl privește pe inculpatul major B.D.F., instanța de apel a reținut că acestuia i-a aparținut inițiativa întregii activități infracționale desfășurate, a atras la comiterea faptelor doi minori, fiind aplicabilă circumstanța agravantă prev. de art. 75 lit. c) C. pen., este cunoscut cu antecedente penale care atrag starea de recidivă postexecutorie, prev. de art. 37 lit. b) C. pen., astfel că, atât pedeapsa aplicată, cât și sporul de pedeapsă aplicat sunt corespunzătoare gravității faptelor săvârșite și persoanei făptuitorului.

Referitor la solicitarea inculpaților de aplicare a prevederilor art. 320 1 C. proc. pen., instanța de apel a constatat că aceasta este inadmisibilă, textul alin. (7) teza finală al art. 320 1 C. proc. pen. prevede expres că această procedură nu este aplicabilă în cazul în care acțiunea penală vizează o infracțiune care se pedepsește cu detențiunea pe viață, cum este cazul omorului deosebit de grav, prev. de art. 174, 176 lit. d) C. pen. Cu privire la apelul părții civile C.G.C. instanța de apel a apreciat este fondat numai în ceea ce privește modalitatea de soluționare a laturii civile a cauzei. S-a constatat că, cu chitanțele și bonurile fiscale existente la dosar, partea civilă a dovedit efectuarea unor cheltuieli legate de îngrijirea victimei (medicamente etc.), de deplasările repetate la spitale (bonuri benzină și taxi) și de cazările ocazionate de aceste deplasări, suma totală justificată fiind de 6445,90 lei.

De asemenea s-a apreciat că, partea civilă a dovedit, cu înscrisul aflat la dosarul de fond, faptul că în Spania a prestat activități lucrative, fiind remunerat cu suma de 900 euro lunar, astfel că solicitarea de acordare a câștigului nerealizat aferent perioadei de 2 luni cât s-a aflat în țară și a îngrijit victima, pregătind ulterior și înmormântarea, este întemeiată. Curtea de apel a mai constatat că instanța de fond a reținut drept temei al admiterii acțiunii civile prevederile art. 998 - 999 și 1003 C. civ., în condițiile în care dispozițiile menționate erau abrogate la data comiterii faptei de către inculpați, respectiv la data nașterii faptului ilicit cauzator de prejudicii, fiind aplicabile dispozițiile noului C. civ., în speță prevederile art. 1349, 1357, 1372, 1382, 1385 și 1386. Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de apel, au declarat recurs, în termen legal, inculpatul B.D.F.

invocând cazul de casare reglementat de art. 385 9 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen. a solicitat reindividualizarea pedepselor și aplicarea unor pedepse într-un cuantum redus și partea civilă C.G.C. care a solicitat majorarea pedepselor inculpaților și a daunelor morale. Recursurile sunt nefondate. Examinând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, Înalta Curte constată că din examinarea lucrărilor dosarului, rezultă că, în mod corect, s-au reținut faptele și vinovăția inculpaților, s-a dat o încadrare juridică corespunzătoare faptelor în deplină concordanță cu probele administrate în cauză, din care rezultă fără dubiu că în seara de 06 aprilie 2012, inculpații B.D.F., S.A. și S.L.C.

au pătruns fără drept în locuința părții vătămate C.G., în vârstă de 77 ani, i-au aplicat acestuia în mod repetat lovituri cu pumnii și picioarele, cauzându-i leziuni grave în zona capului, care au condus la deces (survenit la data de 26 mai 2012), cu această ocazie sustrăgându-i un telefon mobil marca N. cu cartelă, suma de 16 lei și un card bancar, întrunește în drept elementele constitutive ale infracțiunilor de omor deosebit de grav, prev. de art. 174, 176 lit. d) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., tâlhărie, prev. de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b), alin. (2 1 ) lit. a) și c) C. pen. și violare de domiciliu, prev. de art. 192 alin. (2) C. pen., cu aplicarea dispozițiilor art. 99 și urm. C. pen.

în cazul inculpaților minori S.A. și S.L.C., respectiv a prevederilor art. 37 lit. b) C. pen. în cazul inculpatului B.D.F. Înalta Curte apreciază că, nu sunt întemeiate criticile formulate de inculpat B.D.F. pe de o parte, și de partea civilă, pe de altă parte, reținând că, s-a făcut o corectă individualizare a pedepselor, prin evaluarea tuturor criteriilor specifice acestui proces de alegere a sancțiunii celei mai adecvate, în vederea atingerii finalităților acesteia, în cauză negăsindu-și astfel aplicabilitatea cazul de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen. Prin hotărârea atacată, în mod corect, s-a reținut că în cauză, pedepsele aplicate, cât și sporul stabilit pentru sancționarea conduitei infracționale a fiecărui inculpat sunt corespunzătoare, neimpunându-se reducerea pedepselor aplicate inculpatului B.D.F.

și nici majorarea pedepselor aplicate tuturor inculpaților, executarea unei pedepse de 20 ani închisoare pentru inculpatul major, respectiv de 10 ani închisoare pentru fiecare inculpat minor reflectând pe deplin gradul de pericol social al faptelor și făptuitorilor, fiind suficiente pentru asigurarea scopului preventiv și coercitiv reglementat de art. 52 C. pen. Se constată că, în mod corespunzător, s-a dat eficiență criteriilor generale reglementate de art. 72 C. pen., precum și dispozițiilor art. 99 și urm. incidente în cazul inculpaților minori S.A. și S.L.C., realizând un just echilibru între gravitatea deosebită a faptelor imputate inculpaților și circumstanțele personale ale acestora. Referitor la inculpatul B.D.F.

se observă că simpla manifestare a regretului față de faptele comise și consecințele tragice ale acestora nu justifică aplicarea unor pedepse mai mici, având în vedere gravitatea deosebită a faptelor, modalitatea concretă de comitere (pătrunderea în locuința unei persoane în vârstă, lovirea victimei în mod repetat în vederea sustragerii unor bunuri de valoare modică - un telefon mobil, un card bancar și suma de 16 lei) și urmările produse, toate aceste împrejurări relevând un ridicat grad de pericol social prezentat de persoana inculpatului. Se constată, de asemenea că, aplicarea sporului de 2 ani este pe deplin justificat, în mod corect făcându-se aplicarea art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., pentru a da eficiență pedepselor contopite și pentru atingerea scopului pedepsei conform art. 52 C. pen.

În ceea ce privește recursul părții civile C.G.C., se reține că, daunele morale se acordă, în raport de criteriul gravității prejudiciului moral cauzat părților civile, dar și în raport de criteriul echității - în funcție de care indemnizația (despăgubirea) trebuie să fie rațională, echitabilă, încât să asigure efectiv o compensare suficientă, iar nu exagerată, a prejudiciului moral cauzat. Această cuantificare nu este supusă unor criterii legale de determinare. În acest caz, cuantumul daunelor morale se stabilește prin apreciere, urmare a aplicării de către instanța de judecată a criteriilor referitoare la consecințele negative suferite de partea civilă în plan psihic, importanța valorilor lezate și măsura în care a fost afectată situația familială și socială a părții civile.

Evaluarea daunelor morale, chiar atunci când existența lor este evidentă, de regulă nu se poate face prin folosirea unor criterii obiective, ci doar pe baza unei aprecieri subiective, în care rolul hotărâtor îl au posibilitățile de orientare a judecătorilor în cunoașterea sufletului uman și a reacțiilor sale. De aceea, referitor la daunele morale, nu se poate pune problema evaluării lor precise în bani, în adevăratul sens al cuvântului, dar această împrejurare nu îl poate împiedica, prin ea însăși, pe judecător ca, prin apreciere, să stabilească nivelul despăgubirilor, care, în circumstanțele unui caz dat, ar putea constitui o reparație suficientă. Este adevărat că suferința pricinuită prin decesul prematur al unui membru al familiei (soț/tată) nu poate fi compensată prin nicio valoare materială, însă trebuie estimată de la caz la caz, în funcție de relațiile statornicite între membrii familiei, de interesul și grija manifestată de victimă în timpul vieții.

În acest sens, se reține gradul de contribuție atât materială, cât și afectivă în cadrul familiei, neputându-se omite contextul în care victima și-a pierdut viața. Raportat la argumentele și indiciile din care rezultă măsura afectării drepturilor nepatrimoniale prin acțiunea exercitată de inculpați, Înalta Curte, constată că la stabilirea cuantumului daunelor morale, au fost avute în vedere atât suferințele psihice cauzate fiilor victimei dar și faptul că sumele de bani acordate cu titlu de daune morale nu trebuie să constituie amenzi pentru inculpați și nici venituri nejustificate pentru victime astfel că, instituția răspunderii civile delictuale neputându-se transforma într-un izvor al îmbogățirii fără just temei.

Neexistând alte temeiuri de casare care pot fi luate în considerare din oficiu, urmează ca recursurile declarate de partea civilă C.G.C. și de inculpatul B.D.F. împotriva Deciziei penale nr. 27/A din 28 septembrie 2012 a Curții de Apel Alba Iulia, secția pentru cauze cu minori și de familie să fie respinse, ca nefondate, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. În temeiul art. 385 17 alin. (4) rap. la art. 383 alin. (2) și art. 381 C. proc. pen., se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului B.D.F., durata reținerii și arestării preventive de la 12 aprilie 2012 la 3 decembrie 2012. În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen. recurentul inculpat B.D.F. și recurenta parte civilă vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat, în care se va include și onorariul cuvenit pentru apărarea din oficiu, conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de partea civilă C.G.C. și de inculpatul B.D.F. împotriva Deciziei penale nr. 27/A din 28 septembrie 2012 a Curții de Apel Alba Iulia, secția pentru cauze cu minori și de familie. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului B.D.F., durata reținerii și arestării preventive de la 12 aprilie 2012 la 3 decembrie 2012. Obligă recurenta parte civilă la plata sumei de 800 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 300 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, pentru intimații inculpații S.A. și S.L.C., se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Obligă recurentul inculpat B.D.F. la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 3 decembrie 2012. Procesat de GGC - GV