ÎCCJ, Secția penală

HOTĂRÂRE

15.09.2021

CAMERĂ

penal

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2021
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)

Deliberând asupra conflictului negativ de competență,

În baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din data de 13 august 2021 a Tribunalului București, pronunțată în Dosarul nr. x/2021, în temeiul art. 47 alin. (3) din C. proc. pen., raportat la art. 250 alin. (1) din C. proc. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (1) din C. proc. pen. s-a admis excepția de necompetență teritorială a Tribunalului București, invocată din oficiu.

S-a declinat în favoarea Tribunalului Arad competența de soluționare a contestației privind măsurile asigurătorii dispuse în Dosarul nr. x/2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Structura Centrală, secția de Combatere a Criminalității Organizate, formulată de petentul A.

S-a constatat existența conflictului negativ de competență ivit între București și Tribunalul Arad, iar în temeiul art. 51 C. proc. pen. s-a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului negativ de competență.

Pentru a dispune în acest sens, Tribunalul București a reținut că potrivit dispozițiilor art. 250 alin. (1) C. proc. pen., împotriva măsurii asigurătorii luate de procuror sau a modului de aducere la îndeplinire a acesteia suspectul ori inculpatul sau orice altă persoană interesată poate face contestație, în termen de 3 zile de la data comunicării ordonanței de luare a măsurii sau de la data aducerii la îndeplinire a acesteia, la judecătorul de drepturi și libertăți de la instanța căreia i-ar reveni competența să judece cauza în fond.

Conform prevederilor art. 41 alin. (1) C. proc. pen., competența după teritoriu este determinată, în ordine, de:

a) locul săvârșirii infracțiunii;

b) locul în care a fost prins suspectul sau inculpatul;

c) locuința suspectului sau inculpatului persoană fizică ori, după caz, sediul inculpatului persoană juridică, la momentul la care a săvârșit fapta;

d) locuința sau, după caz, sediul persoanei vătămate.

În cauza ce face obiectul Dosarului de urmărire penală nr. x/D/P/2019, instrumentat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Structura Centrală, secția de Combatere a Criminalității Organizate, s-a reținut, prin ordonanțele de punere în mișcare a acțiunii penale, respectiv prin ordonanța din data de 12.07.2021, de instituire a măsurilor asigurătorii față de contestatorul din prezenta cauză, că activitatea infracțională desfășurată de membrii grupului infracțional organizat cu componentă transfrontalieră constituit în anul 2017 pe raza municipiului Arad s-a desfășurat preponderent pe raza municipiului Arad.

De asemenea, din ordonanțele menționate anterior, care constituie în acest moment actele procesuale în raport de care poate fi determinată competența judecătorului de drepturi și libertăți, nu reiese că activitatea infracțională s-ar fi desfășurat și în circumscripția teritorială a Tribunalului București, astfel că această instanță nu ar putea fi învestită cu judecarea pe fond a prezentei cauze penale; în consecință, în raport de dispozițiile art. 250 alin. (1) C. proc. pen., competența de soluționare a contestației împotriva măsurilor asigurătorii instituite de organul de urmărire penală nu poate reveni judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București, instanță necompetentă după niciunul dintre criteriile enumerate de art. 41 alin. (1) C. proc. pen.

Prin urmare, în temeiul art. 47 alin. (3) C. proc. pen., raportat la art. 250 alin. (1) C. proc. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. proc. pen., Tribunalul București a admis excepția de necompetență teritorială, invocată din oficiu, și a declinat în favoarea Tribunalului Arad competența de soluționare a contestației privind măsurile asigurătorii dispuse în Dosarul nr. x/2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Structura Centrală, secția de combatere a criminalității organizate, formulată de petentul A..

Astfel, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București a apreciat că, în raport de prevederile legale anterior menționate,Tribunalul Arad este instanța inițial învestită cu soluționarea prezentei cauze și este competent să judece contestația împotriva măsurilor asigurătorii, reținând primul criteriu de determinare a competenței teritoriale a instanțelor, având în vedere că activitatea infracțională cercetată în Dosarul nr. x/2019, instrumentat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Structura Centrală, secția de combatere a criminalității organizate, s-a desfășurat preponderent pe raza județului Arad.

Prin Încheierea penală nr. 28 din data de 21 iulie 2021 a Tribunalului Arad s-a admis excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Arad, secția penală, respectiv a judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul acestei instanțe invocată de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT - BT Arad.

În baza art. 63 alin. (1) și (2) C. proc. pen. raportat la art. 41 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. și art. 250 alin. (1) C. proc. pen., s-a declinat competența de soluționare a contestației împotriva măsurii asigurătorii și a modului de aducere la îndeplinire a acesteia, formulată de către numitul A., cu domiciliul jud. Arad, în favoarea judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București, instanță competentă să soluționeze în fond cauza penală.

Pentru a dispune în acest sens, Tribunalul Arad a reținut că potrivit dispozițiilor art. 250 din C. proc. pen. referitor la contestarea măsurilor asiguratorii "(1) Împotriva măsurii asigurătorii luate de procuror sau a modului de aducere la îndeplinire a acesteia suspectul ori inculpatul sau orice altă persoană interesată poate face contestație, în termen de 3 zile de la data comunicării ordonanței de luare a măsurii sau de la data aducerii la îndeplinire a acesteia, la judecătorul de drepturi și libertăți de la instanța căreia i-ar reveni competența să judece cauza în fond.

Din Adresa nr. x/2019 emisă de către DIICOT - Structura Centrală în data de 09.08.2021 a rezultat faptul că Dosarul de urmărire penală nr. x/D/P/2019 a fost înaintat Tribunalului București la data de 14.07.2021, cu propunere de luare a măsurii arestării preventive a unui număr de 23 de inculpați în cauză.

În aceste condiții, având în vedere și comunicatul de presă oficial emis de către DIICOT în data de 14.07.2021 din care a rezultat faptul că percheziții domiciliare în aceste cauze au fost efectuate și pe raza municipiului București, iar DIICOT - Structura centrală s-a adresat Judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București în cursul urmăririi penale, sunt motive pentru care, în opinia judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Arad, competența teritorială de soluționare a prezentei cauze revine judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București. Ținând cont și de faptul că dosarul de urmărire penală s-a aflat pe rolul acestei instanțe, pentru soluționarea măsurilor preventive, pe de altă parte contestația depusă în temeiul art. 250 din C. proc. pen. ar necesita o soluționare cu celeritate având în vedere obiectul prezentei cauze; mai mult decât atât, dacă părțile vor depune în cursul urmăririi penale în cadrul aceluiași dosar cereri de revocare, înlocuire, sau alte contestații care sunt de competența judecătorului de drepturi și libertăți, având același obiect la instanțe diferite, în speță Tribunalul București și Tribunalul Arad, ar exista posibilitatea să fie emise soluții diferite privind același obiect și petent în dosarul de urmărire penală.

În concluzie, din moment ce în faza de urmărire penală DIICOT - Structura Centrală s-a adresat judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București, iar în raza acestui municipiu au fost efectuate percheziții domiciliare (conform comunicatului DIICOT, atașat la dosar), judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Arad a considerat că, în cursul urmăririi penale două instanțe diferite nu pot instrumenta același dosar.

Pe de alte parte, Tribunalul București are atât competență materială cât și competență teritorială și a fost deja sesizat în cursul urmăririi penale de către DIICOT - Structura Centrală, respectiv judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul respectivei instanțe cu soluționarea prezentei cauze.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, la data de 10.09.2021, fiind repartizată aleatoriu Completului nr. 8 cu termen de judecată la data de 15.09.2021.

Fiind învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență, în temeiul art. 51 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Tribunalul Arad.

Prealabil, Înalta Curte notează că obiectul cauzei asupra căreia poartă conflictul negativ de competență este contestația formulată de petentul A. împotriva măsurii asigurătorii dispuse prin Ordonanța nr. 2119/D/P/2019 din data de 12.07.2021 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Structura Centrală.

În ceea ce privește determinarea competenței teritoriale a instanțelor de judecată, aceasta se realizează în funcție de criteriile prevăzute de art. 41 alin. (1) din C. proc. pen., text de lege potrivit căruia, pentru infracțiunile săvârșite pe teritoriul României, competența după teritoriu este determinată, în ordine, de: locul săvârșirii infracțiuni (forum delicticomissi), astfel cum este acesta definit în alin. (2) al aceluiași text de lege; locul în care a fost prins suspectul sau inculpatul (forum deprehensionis); locuința suspectului sau inculpatului persoană fizică ori, după caz, sediul inculpatului persoană juridică, la momentul la care a săvârșit fapta (forum domicilii) și locuința sau, după caz, sediul persoanei vătămate (forum domicilii victimae).

Potrivit art. 41 alin. (5) din C. proc. pen. "ordinea de prioritate prevăzută la alin. (1) se aplică în cazul în care două sau mai multe instanțe sunt sesizate simultan ori urmărirea penală s-a efectuat cu nerespectarea acestei ordini."

Potrivit art. 250 alin. (1) C. proc. pen.: "Împotriva măsurii asigurătorii luate de procuror sau a modului de aducere la îndeplinire a acesteia suspectul ori inculpatul sau orice altă persoană interesată poate face contestație, în termen de 3 zile de la data comunicării ordonanței de luare a măsurii sau de la data aducerii la îndeplinire a acesteia, la judecătorul de drepturi și libertăți de la instanța căreia i-ar reveni competența să judece cauza în fond".

Examinând cauza în aceste coordonate, Înalta Curte arată faptul că, stabilirea competenței teritoriale în ceea ce privește soluționarea contestațiilor formulate împotriva măsurilor asiguratorii dispuse prin ordonanța din data de 12.07.2021, dată în Dosarul nr. x/2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Structura Centrală, a mai făcut obiectul analizei instanței supreme în cadrul Dosarelor nr. x/2021, nr. y/2021, nr. z/2021 și nr. w/108/2021, fiind stabilit, în mod unitar, competența de soluționare a cauzelor în favoarea judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Arad.

În raport de acest aspect, examinând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte reține că nu au intervenit elemente de noutate între momentul soluționării dosarelor penale anterior menționate și până la această dată, motiv pentru care apreciază că nu se impune o reanalizare a cauzei în vederea stabilirii instanței competente teritorial, incidentul procedural referitor la competență teritorială fiind soluționat cu titlu definitiv.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei având ca obiect contestația formulată de petentul A. împotriva măsurii asigurătorii dispuse prin Ordonanța nr. 2119/D/P/2019 din data de 12.07.2021 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Structura Centrală, în favoarea Tribunalului Arad, instanță căreia i se va trimite dosarul.

Conform art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.