HRISTOV v. MOLDOVA - [Romanian Translation] by the P.A. "Lawyers for Human Rights"

Traducere neoficială a variantei engleze a deciziei,

efectuată de către asociația obștească „Juriștii pentru drepturile omului”

SECȚIUNEA A PATRA

DECIZIE

Cererea nr. 5505/04

depusă de Hristo HRISTOV

împotriva Republicii Moldova

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secțiunea a Patra), întrunită la 13 martie 2007, în cadrul unei camere compuse din:

Sir

Nicolas

Bratza

,

Președinte

,

Dl

J.

Casadevall

,

Dl

G.

Bonello

,

Dl

K.

Traja

,

Dl

S.

Pavlovschi

,

Dl

L.

Garlicki

,

Dra

L.

Mijović

,

judecători

,

și dl

T.L.

Early

,

Grefier al Secțiunii

,

Având în vedere cererea sus-menționată depusă la 20 ianuarie 2004,

Având în vedere decizia de a aplica articolul 29 § 3 al Convenției și de a examina admisibilitatea cererii concomitent cu fondul acesteia,

În urma deliberării, decide următoarele:

ÎN FAPT

Reclamantul, dl Hristo Hristov, este un cetățean al Bulgariei născut în anul

1941 și care locuiește în Sofia. El a fost reprezentat în fața Curții de dl I. Tsolov, avocat din Vulcănești. Guvernul Republicii Moldova („Guvernul”) a fost reprezentat de Agentul său, dl Vitalie Pârlog.

Faptele cauzei, așa cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate în felul următor.

La 21 octombrie 1997, reclamantul a fost reținut la vamă în timp ce trecea frontiera Republicii Moldova și a fost acuzat de posesie ilegală de valută străină.

La 18 noiembrie 1997, Judecătoria sectorului Vulcănești a constatat că reclamantul era vinovat de comiterea unei contravenții administrative, l-a amendat cu 18 lei moldovenești (MDL) (echivalentul a 3.85 dolari SUA (USD) la acea dată) și a dispus confiscarea valutei străine aflate în posesia lui în sumă de USD 4,000.

La 15 decembrie 1998, Tribunalul Cahul a admis apelul reclamantului, a casat hotărârea Judecătoriei sectorului Vulcănești din 18 noiembrie 1997 și a încetat procedurile împotriva lui.

Reclamantul a inițiat împotriva Ministerului Finanțelor („Ministerul”) proceduri în vederea restituirii banilor confiscați. La 3 noiembrie 2000, Judecătoria sectorului Vulcănești a obligat ministerul să-i restituie reclamantului banii confiscați în sumă de MDL 49,160.80 (echivalentul a USD 4,000 la acea dată). De asemenea, ea a emis un titlu executor. Ministerul nu a depus apel și hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă și executorie.

La 30 noiembrie și 6 decembrie 2000, Judecătoria sectorului Vulcănești a trimis titlul executor pentru executare executorului judecătoresc al Judecătoriei sectorului Râșcani.

După comunicarea acestei cauze Guvernului, la 19 decembrie 2005, reclamantul a primit de la minister MDL 49,160.80.

PRETENȚII

Reclamantul s-a plâns, în temeiul articolului

6 §

1 al Convenției, că prin neexecutarea hotărârii judecătorești din 3 noiembrie 2000 a fost încălcat dreptul său de acces la o instanță.

De asemenea, reclamantul a pretins că neexecutarea hotărârii judecătorești din 3 noiembrie 2000 i-a încălcat dreptul său la protecția proprietății, garantat de articolul 1 al Protocolului nr. 1 la Convenție.

ÎN DREPT

La

22 decembrie 2005 și la 2 martie 2006, Curtea a primit de la Guvernul Republicii Moldova două declarații unilaterale. El a informat Curtea că ministerul i-a plătit reclamantului banii acestuia. La 2 februarie 2006 și 11 aprilie 2006, Curtea a transmis declarațiile Guvernului către reclamant, care a fost invitat să prezinte comentariile sale scrise până la 2 martie 2006 și, respectiv, 23 mai 2006. Deoarece nu a primit niciun răspuns, Curtea, prin două scrisori recomandate din 21 noiembrie 2006, l-a informat pe reclamant și pe avocatul acestuia că termenul limită pentru depunerea observațiilor a expirat și i-a avertizat că, deoarece nu a fost solicitată o extindere a termenului limită, Curtea ar putea decide să radieze cererea de pe rolul său. Reclamantul și avocatul său au primit acele scrisori, însă nu au răspuns.

În lumina celor de mai sus, în conformitate cu articolul 37 §

1 (a) al Convenției, Curtea consideră că reclamantul nu mai dorește să-și mențină cererea. Mai mult, Curtea nu găsește circumstanțe speciale cu privire la respectarea drepturilor omului garantate prin Convenție și Protocoalele sale care ar cere continuarea examinării cererii. Prin urmare, articolul 29 § 3 al Convenției nu mai este aplicabil acestei cauze și ea urmează să fie radiată de pe rol.

Din aceste motive, Curtea, în unanimitate,

Decide

să scoată cererea de pe rolul său.

T.L.

Early

N

icolas

Bratza

Grefier

Președinte