ÎCCJ, Decizia nr. 52/2018

Asupra contestației la executare de față;

În baza actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin Decizia penală nr. 8 din data de 15 ianuarie 2018, pronunțată în Dosarul nr. x/2017, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători a respins, ca inadmisibilă, contestația formulată de contestatoarea A., împotriva Deciziei penale nr. 988 din data de 26 octombrie 2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală în Dosarul nr. x/2016, obligând-o pe contestatoare, în baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a decide astfel, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție a reținut următoarele:

Prin Decizia penală nr. 988 din data de 26 octombrie 2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală în Dosarul nr. x/2016 a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestația formulată de contestatoarea A. împotriva Deciziei penale nr. 738/A din data de 16 mai 2017 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală în Dosarul nr. x/2016.

Totodată, contestatoarea a fost obligată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Împotriva acestei decizii contestatoarea A. a formulat la data de 19 decembrie 2017 contestație, dosarul fiind înregistrat la aceeași dată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători, P1, sub nr. x/2017, fiind fixat termen în mod aleatoriu la data de 15 ianuarie 2018.

Înalta Curte, Completul de 5 Judecători, examinând cu prioritate admisibilitatea căii de atac promovate de contestatoare, a constatat că aceasta este inadmisibilă a respins-o ca atare, reținând, în esență că, potrivit dispozițiilor din Partea specială, Titlul III, Capitolul III din C. proc. pen., admisibilitatea căii de atac a contestației este condiționată de exercitarea acesteia potrivit dispozițiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, termenele de declarare și motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate.

De asemenea, prin raportare la dispozițiile art. 4251 alin. (1) și alin. (7) din C. proc. pen., s-a relevat că această cale de atac poate fi exercitată doar dacă legea o prevede expres, or, decizia pronunțată în contestație nu este supusă niciunei căi de atac, neputând fi cenzurată într-o altă cale de atac neprevăzută de lege.

Înalta Curte - Completul de 5 Judecători, examinând actele și lucrările dosarului prin raportare la dispozițiile legale incidente, a constatat că în speța dedusă judecății contestatoarea a exercitat calea de atac a contestației împotriva unei hotărâri definitive, nesusceptibilă de a face obiectul unei căi de atac ordinare sau extraordinare, aspect de natură a încălca principiul unicității căilor de atac reglementate de lege și dispozițiile ce stabilesc tipul de hotărâri susceptibile a fi atacate.

Or, recunoașterea unei căi de atac în alte condiții decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalității acesteia și, din acest motiv, constituie o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Împotriva deciziei penale sus-menționate, petenta A. a formulat și depus prin fax, la 9 februarie 2018 o contestație la executare (dosar) prin care, în esență, și-a exprimat nemulțumirea față de împrejurarea că instanțele de judecată care au fost învestite cu cauzele în care aceasta a fost parte au obligat-o succesiv la plata unor "taxe judiciare", iar petenta nu are carte de identitate și nu realizează niciun fel de venit.

Dosarul a fost înregistrat la 22 februarie 2018 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători, P1, sub nr. x/2018, fiind fixat prim termen de judecată la data de 12 martie 2018.

La termenul fixat, deși a fost legal citată, contestatoarea petentă nu s-a prezentat, dar la data de 26 februarie 2018 a transmis la dosar, prin fax, în completare, o cerere olografă, în care a menționat din nou că nu are buletin de identitate de peste 16 ani, că anterior a solicitat reunirea cauzelor sale și că nu îi pot fi impuse taxe judiciare până nu se rezolvă situația cu cartea de identitate și cu reunirea/conexarea cauzelor menționate.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători, examinând cu prioritate admisibilitatea căii de atac promovate de contestatoare, constată că aceasta este inadmisibilă și va fi respinsă ca atare, pentru următoarele considerente:

În considerarea efectelor principiului stabilit prin art. 129 din Constituția României privind exercitarea căilor de atac în condițiile legii procesual penale, a principiului privind liberul acces la justiție statuat prin art. 21 din legea fundamentală și a exigențelor stabilite prin art. 13 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, același pentru persoane aflate în situații identice.

Revine, așadar, părții interesate obligația sesizării instanțelor de judecată în condițiile legii procesual penale, prin exercitarea căilor de atac apte a provoca un control judiciar al hotărârii atacate.

În Partea specială, Titlul V, Capitolele I - IV din C. proc. pen. este reglementată riguros și strict procedura cu privire la executarea hotărârilor penale, fiind stabilite regulile și condițiile legale necesare, competența instanțelor de executare/organelor judiciare pentru punerea în executare a pedepselor principale, a pedepselor complementare și a măsurilor de siguranță, a amenzilor judiciare și a cheltuielilor judiciare avansate de stat, ori a altor dispoziții civile din hotărâre, cazurile în care se poate formula contestație, precum și alte dispoziții privind executarea.

Contestația la executare este un procedeu jurisdicțional de rezolvare a cererilor sau a plângerilor formulate cu ocazia punerii în executare a hotărârilor penale, având ca finalitate rezolvarea incidentelor ivite în această fază a procesului, în măsura în care ele se circumscriu vreuneia din situațiile expres prevăzute de lege.

Sub aspectul cazului particular al dispozițiilor cuprinse în hotărârile penale, prin care se stabilește obligația de plată a cheltuielilor judiciare avansate de stat în aceste proceduri, dispozițiile art. 578 C. proc. pen. statuează că punerea în executare a acestei categorii de dispoziții se realizează prin trimiterea unui extras de pe acea parte din dispozitiv care privește aplicarea cheltuielilor judiciare organului care, potrivit legii, execută amenda penală. Acest din urmă organ are competența de a executa cheltuielile judiciare în cazul în care, în termen de 3 luni de la dara rămânerii definitive a hotărârii penale, persoana obligată la plata cheltuielilor judiciare nu a depus recipisa de plată integrală a cheltuielilor la instanța de executare.

Susținerile contestatoarei în actuala procedură tind la repunerea în discuție a însuși fundamentului obligării sale la plata cheltuielilor judiciare către stat, pe care le consideră "taxe judiciare", urmărind, cenzurarea legalității hotărârilor definitive sub acest aspect și nicidecum rezolvarea unor incidente ivite în cursul executării lor.

Or, pe calea acestui procedeu jurisdicțional, nu este admisibil a se repune în discuție aspecte tranșate cu autoritate de lucru judecat prin hotărârea definitivă a instanței penale. Reiterarea chestiunilor referitoare la temeiul legal al dispoziției de obligare la plata cheltuielilor judiciare către stat tinde la declanșarea unui nou control judecătoresc asupra deciziei (ori, după caz, a sentinței), cu ignorarea specificului contestației la executare (destinată exclusiv înlăturării eventualelor aspecte de nelegalitate constatate în cursul executării) și a autorității de lucru judecat de care se bucură hotărârea definitivă.

Astfel, potrivit art. 598 C. proc. pen.:

"(1) Contestația împotriva executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri:

a) când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă;

b) când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare;

c) când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare;

d) când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei.

(2) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) și d), contestația se face, după caz, la instanța prevăzută la art. 597 alin. (1) sau (6), iar în cazul prevăzut la alin. (1) lit. c), la instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută. În cazul în care nelămurirea privește o dispoziție dintr-o hotărâre pronunțată în apel sau în recurs în casație, competența revine, după caz, instanței de apel sau Înaltei Curți de Casație și Justiție."

Raportat la conținutul acestor dispoziții legale, Înalta Curte de Casație și Justiție -Completul de 5 Judecători constată, contrar susținerilor formulate în scris de contestatoare, că motivele invocate de aceasta nu se circumscriu vreunuia din cazurile de contestație anterior menționate.

De asemenea, dispozițiile art. 600 alin. (1) și art. 601 alin. (1) C. proc. pen. prevăd, în mod expres și limitativ, cazurile în care se poate formula contestație la executarea unei hotărâri penale.

Or, cheltuielile judiciare nu au fost asimilate despăgubirilor civile, pentru a-și găsi aplicabilitatea prevederile art. 600 alin. (1) C. proc. pen. și nici amenzilor judiciare, pentru a deveni incidente dispozițiile art. 601 alin. (1) C. proc. pen.

Astfel, cheltuielile de procedură datorate statului nu pot fi confundate/asimilate nici cu despăgubirile civile, care includ cheltuielile judiciare făcute de părți, și nici cu amenda judiciară.

Codificarea procesual penală prevede posibilitatea formulării contestației la executare împotriva dispozițiilor civile, potrivit art. 600 C. proc. pen. și amenzii judiciare, conform art. 601 C. proc. pen., iar dispozițiile civile nu includ cheltuielile judiciare către stat, care izvorăsc din culpa procesuală a părții, a cărei sesizare a fost respinsă.

Ca atare, atât timp cât legea procesual penală, care este de strictă aplicare, nu prevede posibilitatea contestării executării cheltuielilor de procedură către stat, contestația la executare formulată de contestatoarea A. apare ca fiind inadmisibilă.

Față de cele menționate mai sus, Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători va respinge ca inadmisibilă contestația la executare formulată de contestatoarea A., împotriva Deciziei penale nr. 8 din data de 15 ianuarie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători în Dosarul nr. x/2017, iar în baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga petenta la plata sumei de 50 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, contestația la executare formulată de petenta A. împotriva Deciziei penale nr. 8 din data de 15 ianuarie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători în Dosarul nr. x/2017.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., obligă petenta la plata sumei de 50 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 12 martie 2018.

Procesat de GGC - LM