ÎCCJ, Decizia nr. 396/2021

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin Decizia nr. 925 din 7 aprilie 2021, pronunțată în Dosarul nr. x/2021, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, a anulat, ca netimbrată, plângerea formulată de petentul A. împotriva Deciziei nr. 651 din 17 martie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă în Dosarul nr. x/2020.

Împotriva deciziei menționate la pct. 1, recurentul A. a declarat recurs, înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători sub nr. x/2021.

Conform art. 24 din C. proc. civ., în cauză, a fost urmată procedura de filtrare a recursului, reglementată de art. 493 din același cod, întrucât procesul a fost început anterior datei de 21 decembrie 2018, nefiindu-i aplicabile dispozițiile art. I pct. 56 din Legea nr. 310/2018, prin care a fost abrogat art. 493 din C. proc. civ.

Prin raportul asupra admisibilității în principiu a recursului s-a concluzionat că acesta este inadmisibil.

Prin încheierea din camera de consiliu de la 18 octombrie 2021, completul de filtru a dispus comunicarea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului către toate părțile.

Intimații nu au depus întâmpinare.

Părțile nu au depus punct de vedere la raport.

La data de 05 noiembrie 2021, recurentul a depus la dosar note scrise prin care reia susținerile din cererea de recurs.

II. Considerentele Înaltei Curți

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului, în condițiile art. 493 alin. (5) și (6) din C. proc. civ., Completul de filtru constată că recursul este inadmisibil pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Împotriva hotărârilor judecătorești, se pot exercita căile de atac prevăzute de lege prin dispoziții imperative, de la care nu se poate deroga.

Potrivit art. 457 alin. (1) din C. proc. civ.:

"hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta".

Conform art. 129 din Constituția României:

"Împotriva hotărârilor judecătorești părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii."

Principiul legalității căilor de atac, consacrat de art. 457 din C. proc. civ. și art. 129 din Constituția României, presupune, așadar, că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege.

Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală ori extinderea limitelor competenței atribuite prin lege constituie o încălcare a principiului legalității căilor de atac și a principiului constituțional al egalității în fața legii.

Potrivit dispozițiilor art. 483 alin. (1) din C. proc. civ., sunt supuse recursului "hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege".

În cauză, petentul a formulat o cerere intitulată contestație privind tergiversarea procesului, care a fost anulată, pentru lipsa semnăturii, prin Decizia nr. 2587 din 15 decembrie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în Dosarul nr. x/2017.2.

Împotriva acestei decizii, petentul a formulat plângere, care a fost anulată, prin Decizia nr. 651 din 17 martie 2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă.

Conform art. 524 alin. (5) C. proc. civ., când apreciază contestația ca neîntemeiată, completul de judecată o va respinge prin încheiere. Împotriva acestei încheieri contestatorul poate face plângere în termen de 3 zile de la comunicare.

Deși singura cale de atac admisă de legiuitor era conform acestor dispoziții legale doar plângerea, deja uzitată de petent, acesta a declarat o nouă cale de atac împotriva Deciziei nr. 651 din 17 martie 2021 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, ce a fost anulată, ca netimbrată, prin Decizia nr. 925 din 7 aprilie 2021 a aceleiași instanțe, împotriva acestei ultime decizii fiind formulată cererea de recurs de față.

Așadar, obiectul prezentului dosar îl constituie recursul declarat împotriva unei hotărâri judecătorești pentru care nu se prevede nicio cale de atac, recursul nefiind admisibil.

De altfel, una din regulile comune pentru folosirea căilor de atac este aceea a legalității și unicității dreptului de a folosi o cale de atac. Or, în cauză, recurentul a formulat calea de atac a plângerii împotriva soluției de respingere a contestației privind tergiversarea procesului, care a fost soluționată prin Decizia nr. 651 din 17 martie 2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., Completul de filtru va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul A. împotriva Deciziei nr. 925 din 7 aprilie 2021 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în Dosarul nr. x/2021.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 13 decembrie 2021.

GGC - NN