ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1114/2014

ECȚIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Obiectul acțiunii și hotărârea primei instanțe sesizate Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cornetu, la data de 12 aprilie 2012, reclamanta SC E.L.F. SRL a solicitat, în contradictoriu cu pârâta C.N.A.D.N.R. SA - C.E.S.T.R.I.N., anularea procesului-verbal de constatare a contravenției nr. C1. din data de 21 martie 2012. Prin sentința nr. 3083 din 26 aprilie 2013, Judecătoria Cornetu a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgoviște, instanța în circumscripția căreia își are sediul contravenientul, reținând dispozițiile art. 10 1 din O.G.

nr. 15/2002 astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 2/2013. 2. Hotărârea celei de-a doua instanțe Judecătoria Târgoviște, prin sentința nr. 4636 din 5 decembrie 2013, a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat soluționarea cauzei în favoarea Judecătoriei Cornetu, reținând, în esență, că dispozițiile art. XXIII din Legea nr. 2/2013, avute în vedere de prima instanță, nu sunt incidente în cauză, sens în care dispozițiile art. 32 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001 își păstrează aplicabilitatea. Astfel, constatând ivit conflict negativ de competență, în baza art. 20 pct. 2 coroborat cu art. 22 alin. (3) din C. proc. civ., a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, cu soluționarea acestuia.

3. Considerentele Înaltei Curți asupra regulatorului de competență Înalta Curte constată că obiectul acțiunii îl constituie anularea procesului-verbal nr. C1. din data de 21 martie 2012 încheiat de intimata C.N.A.D.N.R., prin care, în temeiul art. 8 alin. (2) din O.G. nr. 15/2002, cu modificările și completările ulterioare, petenta SC E.L.F. SRL a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 250,00 RON și obligată la plata unei despăgubiri în valoare de 225,00 RON, pentru că vehiculul categoria A, ce-i aparținea, cu numărul de înmatriculare Q1., a circulat, la data de 09 octombrie 2011, pe Autostrada A2 km12+450m, G., județul Ilfov, fără a deține rovinietă valabilă. Potrivit art. 10 1 din O.G.

nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, introdus prin art. III din Legea nr. 2/2013, publicată în M. Of. nr. 89 din 12 februarie 2013, „plângerea, însoțită de copia procesului-verbal de constatare a contravenției, se introduce la judecătoria în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul contravenientul”. Așa cum rezultă din actele dosarului, plângerea contravențională a fost înregistrată pe rolul primei instanțe la data de 12 aprilie 2012, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc.

civ., dispozițiile legii noi de procedură aplicându-se numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare. În opinia Înaltei Curți, norma de competență se aplică numai plângerilor contravenționale înregistrate după data de 15 februarie 2013, data intrării în vigoare a actelor normative prin care s-au modificat normele procedurale sus-menționate. În ceea ce privește dispozițiile legale invocate de Judecătoria Cornetu, prevederile Legii nr. 2/2013, se reține că acestea se aplică numai în materia contenciosului administrativ și fiscal, nu și în materie contravențională. Astfel, în speță, sunt incidente dispozițiile art. 32 alin. (2) din O.G.

nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, act normativ anterior Legii nr. 2/2013, potrivit cărora competența soluționării plângerii împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și aplicare a sancțiunii aparține judecătoriei în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția. Înalta Curte constată că locul săvârșirii contravenției, reținute în sarcina petentului, este A2 km12+450m, G., județul Ilfov, în raza de competență teritorială a Judecătoriei Cornetu. 4. Temeiul legal al soluției adoptate asupra conflictului de competență Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 22 alin. (3) și (5) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Judecătoriei Cornetu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește în favoarea Judecătoriei Cornetu, județul Ilfov, competența de soluționare a cauzei având ca obiect acțiunea formulată de petenta SC E.L.F. SRL în contradictoriu cu intimata C.N.A.D.N.R. SA-C.E.S.T.R.I.N. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 5 martie 2014.