ÎCCJ, Secția penală

Deliberând asupra cererii de strămutare, în baza actelor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, la data de 19.05.2025, petentul A. a solicitat, în temeiul art. 71 C. proc. pen., strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2020 aflat pe rolul Curții de Apel Bacău, secția Penală la o curte de apel învecinată.

Petentul a susținut că are calitatea de apelant-inculpat în dosarul nr. x/2020, aflat în apel pe rolul Curții de Apel Bacău, în primă instanță, fiind condamnat, prin sentința penală nr. 80/D din 07.04.2025 a Tribunalului Bacău, la pedeapsa închisorii de 1 an și 6 luni, pentru săvârșirea infracțiunii de folosire a prostituției infantile, prevăzută de art. 216

1

C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

În motivarea cererii, petentul a susținut că se află într-o situație litigioasă complexă și de lungă durată în care parte potrivnică este chiar Curtea de Apel Bacău, instanța de judecată care urmează să pronunțe o hotărâre definitivă față de acuzația penală care i se aduce.

În esență, a învederat că este coproprietar al unui teren învecinat cu Judecătoria Bacău, teren pe care a demarat în luna august 2021 lucrări de construcție, având toate aprobările legale necesare. A precizat că, de la acel moment și până în prezent (situația litigioasă nefiind tranșată definitiv), se află într-un conflict juridic continuu cu instanța care îi soluționează apelul declarat împotriva sentinței de condamnare și care depune toate eforturile pentru a-l împiedica să-și exercite prerogativele de proprietar.

Totodată, a apreciat că magistrații înșiși se pot considera lezați de acțiunile întreprinse de petent pe terenul învecinat cu cel pe care se află sediul instanței în care aceștia își desfășoară activitatea profesională.

Sub acest aspect, s-a precizat că trebuie avut în vedere punctul de pornire al conflictului, respectiv obturarea rețelei de scurgere a apelor menajere care deservește sediile instanțelor de judecată, precum și celelalte motive invocate de Curtea de Apel Bacău referitoare la disconfortul substanțial generat de construcția imobilului în imediata vecinătate a Judecătoriei Bacău - obturarea soarelui și a luminii naturale, sufocarea cu mașini a străzii Oituz, care deja era o arteră extrem de aglomerată etc.

În aceste circumstanțe concrete, s-a apreciat că o reacție umană firească de respingere, revoltă și potențială opresiune din partea judecătorilor ce activează profesional în imobilele învecinate, nu poate fi exclusă.

Petentul a mai susținut că, deși nu pune la îndoială profesionalismul și pregătirea judecătorilor, temerea acestuia vizează componenta emoțională, inerentă oricărui proces de judecată, mai ales în materie penală.

De altfel, s-a menționat că, pe parcursul conflictului judiciar imobiliar, au mai fost admise până în prezent două cereri de strămutare întemeiate pe aceleași împrejurări. În acest sens, s-a susținut că, în dosarul nr. x/2021, prin încheierea nr. 65/20.01.2022, Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus strămutarea dosarului nr. x/2021 de la Judecătoria Bacău, la Judecătoria Iași iar în dosarul nr. x/2022, prin încheierea din data de 14.04.2022, Curtea de Apel Galați a dispus strămutarea dosarului nr. x/2022 de la Tribunalul Vrancea, la Tribunalului Brăila.

Totodată, a susținut că are o temere legitimă că ipostaza de combatant procesual în conflictul judiciar imobiliar poate fi transpusă cu ușurință în condamnarea și pedepsirea cât mai severă a acestuia, în condițiile în care se consideră nevinovat.

Sub acest aspect, a menționat că parcursul procesual penal până la etapa apelului îl îndreptățește să aprecieze că nu a beneficiat de o justiție imparțială.

Astfel, în primul rând, a menționat că a fost urmărit penal de o structură specializată, respectiv Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie și Justitie - Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Biroul Teritorial Bacau, infracțiunea de folosire a prostituției infantile, prevăzută de art. 216

1

C. pen., neintrând în competența materială a acestui organ specializat de urmărire penală, nici măcar prin apelarea la instituția prorogării de competență reglementată de dispozițiile art. 43 C. proc. pen.. În acest sens, a mai susținut că aspectele vizând competența materială sunt sancționate cu nulitatea absolută și puteau fi invocate din oficiu de judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Bacău.

În al doilea rând, a susținut că, deși infracțiunea de folosire a prostituției infantile, prevăzută de art. 216

1

C. pen., este sancționată penal cu amenda sau închisoarea de la 3 luni la 2 ani, petentul a fost condamnat în primă instanță de Tribunalul Bacău (instituție aflată în subordinea Curții de Apel Bacău) la pedeapsa închisorii de 1 an și 6 luni, aproape de maximul special al închisorii, în condițiile în care nu are antecedente penale și este în etate de aproape 70 de ani.

Sub acest aspect, a solicitat să se constate că prima instanță nu a indicat circumstanțele reale sau personale care ar justifica orientarea decisivă spre maximul special al pedepsei închisorii, motivarea fiind una stereotipă.

În același timp, a precizat că este important de menționat că, în această dispută juridică, au calitatea de părți și U.A.T. a Municipiului Bacău, Primarul Municipiului Bacău, Prefectul Județului Bacău, Instituția Prefectului Județului Bacău, Consiliul Local Municipal Bacău, Inspectoratul de Stat în Construcții, Inspectoratul Județean în Construcții Bacău, Inspectoratul Județean Școlar Bacău, Ministerul Educației, Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, Direcția Județeană pentru Cultură Bacău.

Practic, datorită amplasamentului central al terenului, întreaga comunitate locală urmărește soarta litigiului, fiind implicate, juridic sau datorită proximității, multe dintre instituțiile publice din Bacău, ceea ce se transpune într-o presiune în plus pentru judecătorii din cadrul instanței care este parte în această cauză.

S-a mai învederat că interesul manifestat la nivelul comunității din Bacău a determinat și apariția în presa locală de ample articole în care este relatat conflictul judiciar dintre A. și Curtea de Apel Bacău.

S-a apreciat relevant faptul că subiectul a beneficiat de o atenție deosebită din partea jurnalistului B., care a deținut și funcția de viceprimar în perioada relevantă pentru eliberarea autorizației de construire și, în același timp, este soțul unei judecătoare de la Judecătoria Bacău.

Având în vedere această întrepătrundere a raporturilor juridice în care petentul este parte pe poziții antagonice cu Curtea de Apel Bacău, precum și interesul crescut manifestat la nivelul presei și a comunității locale, s-a apreciat că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată, cel puțin la nivel aparent, datorită împrejurărilor cauzei și calității părților.

La data de 29 mai 2025 au fost transmise informațiile solicitate Curții de Apel Bacău, în cuprinsul cărora au fost prezentate etapele pe care le-a parcurs dosarul a cărui strămutare s-a solicitat.

Referitor la motivele invocate de petent, s-a apreciat că ar putea fi circumscrise, exclusiv în termeni generali, dispozițiilor art. 71 C. proc. pen., însă nu determină concluzia potrivit căreia acesta nu beneficiază de o judecată imparțială și obiectivă a cauzei.

Astfel, s-a susținut că nu se pot reține elemente de natură să conducă la existența vreunei urme de îndoială asupra imparțialității și obiectivității judecătorilor învestiți cu soluționarea cauzei sau la concluzia că, pe rolul Curții de Apel Bacău, nu ar exista condiții pentru desfășurarea unui proces echitabil.

***

Examinând cererea de strămutare formulată de petentul A. în temeiul art. 74 raportat la art. 71 din C. proc. pen., Înalta Curte apreciază că este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte reține că petentul A. a solicitat, în temeiul art. 71 din C. proc. pen., strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2020 al Curții de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie la o instanță învecinată, invocând existența unei suspiciuni rezonabile că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei și calității părților.

Cauza a cărei strămutare se solicită privește soluționarea apelurilor declarate împotriva sentinței penale nr. 80/D din 07.04.2025 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr. x/2020 de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Bacău și de către inculpații C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., A. și M..

În ceea ce-l privește pe petent, cauza are ca obiect infracțiunea de folosire a prostituției infantile, în formă continuată, prev. de art. 216

1

C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 5 C. pen. pentru care a fost condamnat în primă instanță la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere pe un termen de încercare de 2 ani, conform dispozițiilor art. 92 C. pen.

În dosarul de față, în care s-a formulat prezenta cerere de strămutare, petentul a arătat, în esență că, există o suspiciune rezonabilă cu privire la lipsa de imparțialitate a tuturor magistraților din cadrul Curții de Apel Bacău, având în vedere calitatea acestuia de parte în disputa litigioasă complexă și de durată cu instanța pe rolul căreia se află cauza penală care face obiectul cererii de strămutare, dar și soluția de condamnare pronunțată în primă instanță de Tribunalul Bacău.

Analizând cererea de strămutare, Înalta Curte constată, prioritar, că aspectele invocate de petent vizând modalitatea în care judecătorul de cameră preliminară de la prima instanță a soluționat cererile și excepțiile formulate sau soluția pronunțată de către instanța de fond, nu pot fundamenta nici măcar în aparență lipsa obiectivității judecătorilor instanței de apel, întrucât în procedura de față nu se poate cenzura, explicit sau implicit, legalitatea sau temeinicia măsurilor dispuse la judecata în primă instanță.

Pe de altă parte, Înalta Curte constată că, în speță, există fapte verificabile apte să genereze petentului suspiciunea rezonabilă că imparțialitatea magistraților Curții de Apel Bacău ar putea fi afectată, pentru petent prezentând relevanță faptul că se află într-o situație litigioasă complexă și de lungă durată în care parte potrivnică este chiar Curtea de Apel Bacău.

Astfel, situația litigioasă dintre petent și Curtea de Apel Bacău, precum și circumstanțele care au determinat-o (astfel cum petentul a menționat că ar fi fost invocate de către Curtea de Apel Bacău în cadrul dosarului civil), respectiv disconfortul generat de construcția imobilului petentului în imediata vecinătate a Judecătoriei Bacău, obturarea rețelei de scurgere a apelor menajere care deservește sediile instanțelor de judecată, obturarea soarelui și a luminii naturale, sufocarea cu mașini a străzii Oituz, împrejurarea că în dosarul civil au calitatea de părți mai multe instituții din Mun. Bacău, interesul comunității locale pentru soluționarea litigiului civil, apariția în presa locală a unor ample articole în care este relatat conflictul judiciar dintre petent și Curtea de Apel Bacău, constituie împrejurări care, din cauza circumstanțelor procesului și calității părților pot fi apreciate ca fiind apte a afecta aparența de imparțialitate a unei întregi instanțe și implicit a tuturor judecătorilor care o compun.

Elementele mai sus menționate, în mod cert, au creat petentului suspiciunea lipsei aparenței de imparțialitate a instanței la care se judecă cauza sa, or, percepția lipsei de imparțialitate prezintă o importanță deosebită, fiindcă nu este suficient ca justiția să fie realizată, ci este necesar ca aceasta să se și vadă.

Aparențele prezintă o mare importanță, având în vedere încrederea pe care instanțele trebuie să o inspire publicului într-o societate democratică și, în primul rând, acuzatului în cadrul unui proces penal (judecătorul nu trebuie doar să fie imparțial, ci, în egală măsură, trebuie să se vadă că este imparțial).

Se reține că, deși imparțialitatea magistratului se prezumă până la proba contrară, iar punctul de vedere al persoanei interesate nu joacă un rol determinant, ci trebuie să fie justificat în mod obiectiv (cauza Aleksandr Nikolayevich Ovcharenko v. Ucraina), și aparențele pot avea importanță deoarece într-o societate democratică, instanțele trebuie să inspire încredere justițiabililor. [Micallef împotriva Maltei (MC), pct. 98].

Astfel, trebuie determinat dacă anumite fapte sau împrejurări pot ridica dubii legitime cu privire la lipsa de imparțialitate a instanței, respectiv dacă temerile unei părți cu privire la imparțialitatea instanței sunt în mod obiectiv justificate.

De aceea, Înalta Curte consideră că este necesară strămutarea cauzei pentru înlăturarea oricărei aparențe de lipsă de imparțialitate a instanței, percepută, de altfel, ca atare de către petent.

Pe cale de consecință, pentru a se înlătura orice suspiciune care ar putea pune sub semnul îndoielii aparența de imparțialitate a judecătorilor din cadrul Curții de Apel Bacău și ar conduce la încălcarea dreptului la un proces echitabil în sensul dispozițiilor art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în temeiul art. 71 din C. proc. pen., Înalta Curte va admite cererea formulată de către petentul petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2020 al Curții de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie și va dispune strămutarea cauzei la Curtea de Apel Târgu Mureș.

În baza art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2020 al Curții de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie și dispune strămutarea cauzei la Curtea de Apel Târgu Mureș, secția Penală.

Menține actele procedurale efectuate în cauză până la data de 19 mai 2025.

Cheltuielile judiciare ocazionate cu judecarea prezentei cauze rămân în sarcina statului.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 04 iunie 2025.