ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 18.02.2026

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 225/2026

HOTĂRÂRE
18.02.2026
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 225/2026 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2026)

Ședința publică din data de 18 februarie 2026

Asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu-Neamț la 21 noiembrie 2025, sub nr. x/2025, S.C. A. și B., la cererea creditoarei C., a solicitat încuviințarea executării silite a titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 628 din 22 noiembrie 2019, pronunțată în dosarul nr. x/2018 al Tribunalului Neamț, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 228 din 24 martie 2021 a Curții de Apel Bacău, prin toate modalitățile de executare prevăzute de lege, simultan sau succesiv, până la realizarea dreptului rezultat din titlul executoriu, respectiv pentru recuperarea drepturilor salariale aferente perioadelor de timp în care creditoarea și-a desfășurat activitatea în raza Curții de Apel Iași.

La termenul de la 15 decembrie 2025, Judecătoria Târgu-Neamț a invocat din oficiu excepția necompetenței teritoriale pe care a admis-o prin sentința civilă nr. 1638 din aceeași dată și a declinat competența de soluționare a cererii de încuviințare a executării silite în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București.

În esență, Judecătoria Târgu-Neamț a reținut că potrivit art. 666 coroborat cu art. 651 alin. (1) teza 1 și alin. (3) C. proc. civ., cererile de încuviințare a executării silite sunt de competența instanței de executare de la sediul debitorului.

Față de faptul că în titlul executoriu sunt menționați patru debitori principali, dintre care doi cu sediul în Municipiul Iași și doi cu sediul în Municipiul București, și având în vedere considerentele Deciziei nr. 20/2021, pronunțată de instanța supremă în soluționarea unui recurs în interesul legii, Judecătoria Târgu-Neamț a considerat că executarea silită poate fi încuviințată de către două instanțe, respectiv Judecătoria Iași și Judecătoria Sectorului 1 București, potrivit dispozițiilor art. 651 alin. (1) raportat la art. 112 C. proc. civ.. A apreciat că este competentă să judece cauza Judecătoria Sectorului 1 București.

Ca urmare, dosarul a fost trimis Judecătoriei Sectorului 1 București.

La termenul de la 9 ianuarie 2026, Judecătoria Sectorului 1 București a invocat din oficiu excepția necompetenței teritoriale, pe care a admis-o prin încheierea din aceeași dată, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu-Neamț, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea emiterii regulatorului.

În esență, Judecătoria Sectorului 1 București a reținut că potrivit art. 651 alin. (1) coroborat cu art. 112 C. proc. civ., în caz de pluralitate de debitori cu sedii sau domicilii diferite, poate fi instanță de executare oricare dintre judecătoriile în a căror circumscripție se află domiciliul/sediul unuia dintre debitori, alegerea între instanțele deopotrivă competente revenindu-i creditorului, ce își manifestă opțiunea prin intermediul executorului care sesizează instanța în vederea încuviințării. Totuși, în cazul în care creditorul are calitatea de grefier în cadrul uneia dintre respectivele judecătorii, devin incidente dispozițiile art. 127 din același cod, iar instanță de executare se determină potrivit acestui text de lege, raportat și la statuările din Decizia nr. 7/2016, pronunțată de Înalta Curte în soluționarea unui recurs în interesul legii. Întrucât creditoarea are calitatea de grefier în cadrul Judecătoriei Iași, s-a constatat că în mod corect cererea de încuviințare a fost adresată Judecătoriei Târgu-Neamț.

Înalta Curte, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe, care se declară deopotrivă necompetente în a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Judecătoriei Târgu-Neamț competența de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., există conflict negativ de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.

Verificând dacă sunt întrunite cerințele acestui text de lege în vederea emiterii regulatorului de competență, Înalta Curte constată că cele două instanțe, respectiv Judecătoria Târgu-Neamț și Judecătoria Sectorului 1 București, s-au declarat deopotrivă necompetente să judece aceeași cauză, declinările de competență între instanțele sesizate sunt reciproce și cel puțin una dintre cele două instanțe este competentă să soluționeze cauza.

Fiind îndeplinite condițiile anterior evocate, Înalta Curte va proceda la soluționarea prezentului conflict negativ de competență prin emiterea regulatorului de competență.

Nici una din cele două instanțe aflate în conflict nu se consideră competentă din punct de vedere teritorial să judece cererea cu care a fost sesizată.

Înalta Curte constată că instanțele au fost învestite cu o cerere de încuviințare a executării silite a titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 628 din 22 noiembrie 2019 pronunțată de Tribunalul Neamț, cererea formulată de S.C. A. și B. în numele creditoarei C..

Conform art. 651 alin. (1) C. proc. civ., "(1) Instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în țară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în țară, judecătoria în a cărei circumscripție se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor. Dispozițiile art. 112 și ale art. 127 se aplică în mod corespunzător."

Prevederile art. 112 C. proc. civ. dau posibilitatea autorului demersului judiciar ca, în cazul pluralității de pârâți, să sesizeze instanța competentă pentru oricare dintre aceștia. Așa fiind, oricare dintre judecătoriile în circumscripția căreia se află sediul oricăruia dintre cei patru debitori menționați în titlu executoriu ar fi fost competentă să încuviințeze executarea silită, respectiv Judecătoria Iași (pentru debitorii Tribunalul Iași și Curtea de Apel Iași), Judecătoria Sectorului 5 București (pentru Ministerul Justiției) sau Judecătoria Sectorului 1 București (pentru Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării).

Înalta Curta reține calitatea creditoarei de grefier în cadrul Judecătoriei Iași, fapt ce atrage incidența art. 127 C. proc. civ., care se aplică în mod corespunzător, astfel cum dispune și teza finală a art. 651 alin. (1) din același cod.

Potrivit alin. (1) al art. 127 C. proc. civ., "Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competența instanței la care își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea." Alin. 3 extinde cazurile de competență facultativă și pentru situația în care reclamantul are calitatea de grefier.

În temeiul textelor de lege mai sus menționate, competența teritorială de soluționare a cauzei revine Judecătoriei Târgu-Neamț, instanța judecătorească inițial învestită, de același grad cu Judecătoria Iași (instanța care ar fi putut fi competentă potrivit art. 651 alin. (1) raportat la art. 112 C. proc. civ.), și care se află în circumscripția Curții de Apel Bacău, învecinată Curții de Apel Iași.

Așa fiind, în raport de considerentele expuse și de principiul asigurării accesului efectiv la justiție, văzând și dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu-Neamț, căreia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecății.

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu-Neamț.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 18 februarie 2026.

Sursă